1. |
Privegherea celui bogat topeşte trupul lui şi grija lui strică somnul. |
2. |
Grija privegherii goneşte aţipirea şi ca boala grea alungă somnul. |
3. |
Ostenitu-s-a bogatul strângând bani şi întru odihna sa se satură de desfătările sale. |
4. |
Săracul se zbuciumă pentru că nu are cu ce trăi, iar când se odihneşte toate îi lipsesc. |
5. |
Cel care iubeşte aurul nu se va îndrepta şi cel care aleargă după stricăciune se va sătura de ea. |
6. |
Mulţi au căzut pentru aur şi înaintea lor le-a fost pieirea. |
7. |
Lemn de împiedicare este aurul celor ce-i jertfesc lui şi tot cel fără de minte se va prinde în el. |
8. |
Fericit este bogatul care s-a aflat fără de prihană şi după aur n-a umblat. |
9. |
Cine este acesta? Şi-l vom ferici, că a făcut lucruri minunate întru poporul său. |
10. |
Cine a fost încercat cu aurul şi a rămas desăvârşit şi i-a fost lui spre laudă? |
11. |
Cine este acela care a putut călca porunca şi n-a călcat-o? Şi a putut face rău şi n-a făcut? |
12. |
Se vor întări bunătăţile lui şi milosteniile lui le va povesti adunarea. |
13. |
Când şezi la masă mare, să nu deschizi spre ea gura ta, |
14. |
Şi să nu zici: "Multe sunt puse pe masă!" Adu-ţi aminte că rău lucru este ochiul viclean. |
15. |
Ce este mai rău între lucrurile create, decât ochiul viclean? Pentru aceea la toate câte vede lăcrimează. |
16. |
Să nu-ţi întinzi mâna unde altul se va uita, ca să nu-ţi bagi mâna cu el în blid. |
17. |
Din tine însuţi cunoaşte ale aproapelui şi la tot lucrul gândeşte. |
18. |
Mănâncă cuviincios cele ce sunt puse înaintea ta şi nu plescăi, ca să nu te faci nesuferit. |
19. |
Isprăveşte cuviincios cel dintâi şi nu fi nesăţios, ca să nu sminteşti. |
20. |
Şi când şezi între mai mulţi, să nu întinzi mâna ta mai înainte de ei. |
21. |
Omul bine-crescut se îndestulează cu puţin şi în aşternutul său nu va gâfâi de prea multă mâncare. |
22. |
Cu somn sănătos se odihneşte pântecele celui cumpătat; se scoală dimineaţa şi sufletul lui e limpede. |
23. |
Truda nesomnului şi a greţii şi durerile îmbuibării sunt cu omul nesăţios. |
24. |
Şi de te-ai silit în mâncăruri, scoală-te, du-te împrejur şi te vei simţi uşurat. |
25. |
Ascultă-mă, fiule, şi bagă de seamă şi mai pe urmă vei înţelege cuvintele mele. |
26. |
În toate lucrurile tale fii cumpătat şi nici o neputinţă nu te va întâmpina. |
27. |
Pe cel ce dă ospeţe strălucite, îl vor binecuvânta buzele şi mărturia dărniciei lui este întemeiată. |
28. |
Asupra mesei zgârcitului va cârti cetatea şi mărturia răutăţii lui este adevărată. |
29. |
La vin nu te face viteaz, că pe mulţi i-a pierdut vinul. |
30. |
Cuptorul încearcă oţelul călit; tot aşa şi vinul, inimile trufaşilor, care stau gata să se încaiere. |
31. |
Întocmai ca apa pentru viaţă este pentru om vinul, de-l vei bea cu măsură. |
32. |
Ce viaţă are cel lipsit de vin? Că acesta s-a făcut ca să veselească pe oameni. |
33. |
Bucuria inimii şi veselia sufletului este vinul, când se bea la vreme cu măsură. |
34. |
Amărăciune sufletului este vinul când se bea mult; certuri şi căderi face. |
35. |
Beţia înmulţeşte mânia celui fără de minte spre împiedicare şi împuţinează virtutea şi agoniseşte răni. |
36. |
La ospăţul vinului să nu mustri pe aproapele tău şi să nu-l defaimi la veselia lui. |
37. |
Cuvânt de batjocură să nu-i zici şi să nu-l necăjeşti cu vreo cerere. |