|
1. |
Luaţi aminte, poporul meu, la legea mea, plecaţi urechile voastre spre graiurile gurii mele. |
|
2. |
Deschide-voi în pilde gura mea, spune-voi cele ce au fost dintru început, |
|
3. |
Câte am auzit şi am cunoscut şi câte părinţii noştri ne-au învăţat. |
|
4. |
Nu s-au ascuns de la fiii lor, din neam în neam, |
|
5. |
Vestind laudele Domnului şi puterile Lui şi minunile pe care le-a făcut. |
|
6. |
Şi a ridicat mărturie în Iacob şi lege a pus în Israel. |
|
7. |
Câte a poruncit părinţilor noştri ca să le arate pe ele fiilor lor, ca să le cunoască neamul ce va să vină, |
|
8. |
Fiii ce se vor naşte şi se vor ridica, şi le vor vesti fiilor lor, |
|
9. |
Ca să-şi pună în Dumnezeu nădejdea lor şi să nu uite binefacerile lui Dumnezeu şi poruncile Lui să le ţină, |
|
10. |
Ca să nu fie ca părinţii lor neam îndărătnic şi răzvrătit, |
|
11. |
Neam care nu şi-a îndreptat inima sa şi nu şi-a încredinţat lui Dumnezeu duhul său. |
|
12. |
Fiii lui Efraim, arcaşi înarmaţi, întors-au spatele, în zi de război. |
|
13. |
N-au păzit legământul lui Dumnezeu şi în legea Lui n-au v rut să umble. |
|
14. |
Şi au uitat facerile Lui de bine şi minunile Lui, pe care le-a arătat lor, |
|
15. |
Minunile pe care le-a făcut înaintea părinţilor lor, în pământul Egiptului, în câmpia Taneos. |
|
16. |
Despicat-a marea şi i-a trecut pe ei; stătut-au apele ca un zid; |
|
17. |
Povăţuitu-i-a pe ei cu nor ziua şi toată noaptea cu lumină de foc; |
|
18. |
Despicat-a piatră în pustie şi i-a adăpat pe ei cu bogăţie de apă. |
|
19. |
Scos-a apă din piatră şi au curs apele ca nişte râuri. |
|
20. |
Dar ei încă au greşit înaintea Lui, amărât-au pe Cel Preaînalt, în loc fără de apă. |
|
21. |
Şi au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor, cerând mâncare sufletelor lor. |
|
22. |
Şi au grăit împotriva lui Dumnezeu şi au zis: "Va putea, oare, Dumnezeu să gătească masă în pustiu?" |
|
23. |
- Pentru că a lovit piatra şi au curs ape şi pâraiele s-au umplut de apă. |
|
24. |
Oare, va putea da şi pâine, sau va putea întinde masă poporului Său? |
|
25. |
Pentru aceasta a auzit Domnul şi S-a mâniat şi foc s-a aprins peste Iacob şi mânie s-a suit peste Israel. |
|
26. |
Căci n-au crezut în Dumnezeu, nici n-au nădăjduit în izbăvirea Lui. |
|
27. |
Şi a poruncit norilor de deasupra şi uşile cerului le-a deschis |
|
28. |
Şi a plouat peste ei mană de mâncare şi pâine cerească le-a dat lor. |
|
29. |
Pâine îngerească a mâncat omul; bucate le-a trimis lor din destul. |
|
30. |
Poruncit-a El, din cer, vânt dinspre răsărit şi a adus cu puterea Lui vânt dinspre miazăzi. |
|
31. |
Şi a plouat peste ei ca pulberea cărnuri şi ca nisipul mării păsări zburătoare. |
|
32. |
Şi au căzut în mijlocul taberei lor, împrejurul corturilor lor. |
|
33. |
Şi au mâncat şi s-au săturat foarte şi pofta lor şi-au împlinit-o. |
|
34. |
Nimic nu le lipsea din cele ce pofteau şi mâncarea le era încă în gura lor, |
|
35. |
Când mânia lui Dumnezeu s-a ridicat peste ei şi a ucis pe cei sătui ai lor şi pe cei aleşi ai lui Israel i-a doborât. |
|
36. |
Cu toate acestea încă au mai păcătuit şi n-au crezut în minunile Lui. |
|
37. |
Şi s-au stins în deşertăciune zilele lor şi anii lor degrabă. |
|
38. |
Când îi ucidea pe ei, Îl căutau şi se întorceau şi reveneau la Dumnezeu. |
|
39. |
Şi şi-au adus aminte că Dumnezeu este ajutorul lor şi Dumnezeul Cel Preaînalt este izbăvitorul lor. |
|
40. |
Dar L-au înşelat pe El, cu gura lor şi cu limba lor L-au minţit. |
|
41. |
În inima lor n-au fost drepţi cu El, nici n-au crezut în legământul Lui. |
|
42. |
Iar El este îndurător, va curăţi păcatele şi nu-i va nimici. |
|
43. |
Îşi va întoarce de multe ori mânia Lui şi nu va aprinde toată urgia Lui. |
|
44. |
Şi-a adus aminte că trup sunt ei, suflare ce trece şi nu se mai întoarce. |
|
45. |
De câte ori L-au amărât în pustiu, L-au mâniat în pământ fără de apă? |
|
46. |
Şi s-au întors şi au ispitit pe Dumnezeu şi pe Sfântul lui Israel L-au întărâtat. |
|
47. |
Nu şi-au adus aminte de braţul Lui, de ziua în care i-a izbăvit pe ei din mâna asupritorului. |
|
48. |
Că a făcut în Egipt semnele Lui şi minunile Lui în câmpia Taneos: |
|
49. |
El a prefăcut în sânge râurile lor şi apele lor, ca să nu bea. |
|
50. |
El a trimis asupra lor tăuni şi i-a mâncat pe ei; şi broaşte şi i-a prăpădit pe ei. |
|
51. |
Dat-a stricăciunii rodul lor şi ostenelile lor, lăcustelor. |
|
52. |
Bătut-a cu grindină via lor şi duzii lor cu piatră. |
|
53. |
Dat-a grindinii dobitoacele lor şi averea lor focului. |
|
54. |
Trimis-a asupra lor urgia mâniei Lui; mânie, urgie şi necaz trimis-a prin îngeri nimicitori. |
|
55. |
Făcut-a cale mâniei Lui; n-a cruţat de moarte sufletele lor şi dobitoacele lor morţii le-a dat. |
|
56. |
Lovit-a pe toţi cei întâi-născuţi din Egipt, pârga ostenelilor lor, în locaşurile lui Ham. |
|
57. |
Ridicat-a ca pe nişte oi pe poporul Său şi i-ţa dus pe ei, ca pe o turmă, în pustiu. |
|
58. |
Povăţuitu-i-a pe ei cu nădejde şi nu s-au înfricoşat şi pe vrăjmaşii lor i-a acoperit marea. |
|
59. |
Dusu-i-a pe ei la hotarul sfinţeniei Lui, muntele pe care l-a dobândit dreapta Lui. |
|
60. |
Izgonit-a dinaintea lor neamuri şi le-a dat lor prin sorţi pământul de moştenire; |
|
61. |
Şi a aşezat în corturile lor seminţiile lui Israel. |
|
62. |
Dar ei au ispitit şi au amărât pe Dumnezeul Cel Preaînalt şi poruncile Lui nu le-au păzit. |
|
63. |
Şi s-au întors şi au călcat legământul ca şi părinţii lor, întorsu-s-au ca un arc strâmb. |
|
64. |
Şi L-au mâniat pe El cu înălţimile lor şi cu idolii lor L-au întărâtat pe El. |
|
65. |
Auzit-a Dumnezeu şi S-a mâniat şi a urgisit foarte pe Israel. |
|
66. |
A lepădat cortul Său din Şilo, locaşul Lui, în care a locuit printre oameni. |
|
67. |
Şi a robit tăria lor şi frumuseţea lor a dat-o în mâinile vrăjmaşului. |
|
68. |
Şi a dat sabiei pe poporul Său şi de moştenirea Lui n-a ţinut seama. |
|
69. |
Pe tinerii lor i-a mistuit focul şi fecioarele lor n-au fost înconjurate cu cinste. |
|
70. |
Preoţii lor de sabie au căzut şi văduvele lor nu vor plânge. |
|
71. |
Şi S-a deşteptat Domnul ca cel ce doarme, ca un viteaz ameţit de vin, |
|
72. |
Şi a lovit din spate pe vrăjmaşii Săi; ocară veşnică le-a dat lor. |
|
73. |
Şi a lepădat cortul lui Iosif şi seminţia lui Efraim n-a ales-o; |
|
74. |
Ci a ales seminţia lui Iuda, Muntele Sion, pe care l-a iubit. |
|
75. |
Şi a zidit locaşul Său cel sfânt, ca înălţimea cerului; pe pământ l-a întemeiat pe el în veac. |
|
76. |
Şi a ales pe David robul Său şi l-a luat pe el de la turmele oilor. |
|
77. |
De lângă oile ce nasc l-a luat pe el, ca să pască pe Iacob, poporul Său, şi pe Israel, moştenirea Sa. |
|
78. |
Şi i-a păscut pe ei întru nerăutatea inimii lui şi în priceperea mâinii lui i-a povăţuit pe ei. |