|
1. |
Milele Tale, Doamne, în veac le voi cânta.
|
|
2. |
Din neam în neam voi vesti adevărul Tău cu gura mea,
|
|
3. |
Că ai zis: "În veac mila se va zidi, în ceruri se va întări adevărul
Tău.
|
|
4. |
Făcut-am legământ cu aleșii Mei, juratu-M-am lui David, robul Meu:
|
|
5. |
Până în veac voi întări seminția ta și voi zidi din neam în neam
scaunul tău".
|
|
6. |
Lăuda-vor cerurile minunile Tale, Doamne și adevărul Tău, în adunarea
sfinților.
|
|
7. |
Că cine va fi asemenea Domnului în nori și cine se va asemăna cu
Domnul între fiii lui Dumnezeu?
|
|
8. |
Dumnezeul Cel Preamărit în sfatul sfinților, mare și înfricoșător
este peste cei dimprejurul Lui.
|
|
9. |
Doamne, Dumnezeul puterilor, cine este asemenea ție? Tare ești,
Doamne, și adevărul Tău împrejurul Tău.
|
|
10. |
Tu stăpânești puterea mării și mișcarea valurilor ei Tu o potolești.
|
|
11. |
Tu ai smerit ca pe un rănit pe cel mândru; cu brațul puterii Tale
ai risipit pe vrăjmașii Tăi.
|
|
12. |
Ale Tale sunt cerurile și al Tău este pământul; lumea și plinirea
ei Tu le-ai întemeiat.
|
|
13. |
Miazănoapte și miazăzi Tu ai zidit; Taborul și Ermonul în numele
Tău se vor bucura. Brațul Tău este cu putere.
|
|
14. |
Să se întărească mâna Ta, să se înalțe dreapta Ta. Dreptatea și
judecata sunt temelia scaunului Tău.
|
|
15. |
Mila și adevărul vor merge înaintea feței Tale. Fericit este poporul
care cunoaște strigăt de bucurie;
|
|
16. |
Doamne, în lumina feței Tale vor merge și în numele Tău se vor
bucura toată ziua și intru dreptatea Ta se vor înălța.
|
|
17. |
Că lauda puterii lor Tu ești și întru bună vrerea Ta se va înălța
puterea noastră.
|
|
18. |
Că al Domnului este sprijinul și al Sfântului lui Israel, Împăratului
nostru.
|
|
19. |
Atunci ai grăit în vedenii cuvioșilor Tăi și ai zis: Dat-am ajutor
celui puternic, înălțat-am pe cel ales din poporul Meu.
|
|
20. |
Aflat-am pe David, robul Meu; cu untdelemnul cel sfânt al Meu l-am
uns pe el;
|
|
21. |
Pentru că mâna Mea îl va ajuta și brațul Meu îl va întări.
|
|
22. |
Nici un vrăjmaș nu va izbuti împotriva lui și fiul fărădelegii
nu-i va mai face rău.
|
|
23. |
Și voi tăia pe vrăjmașii săi de la fața lui și pe cei ce-l urăsc
pe el îi voi înfrânge.
|
|
24. |
Și adevărul Meu și mila Mea cu el vor fi și în numele Meu se va
înălța puterea lui.
|
|
25. |
Și voi pune peste mare mâna lui și peste râuri dreapta lui;
|
|
26. |
Acesta Mă va chema: Tatăl meu ești Tu, Dumnezeul meu și sprijinitorul
mântuirii mele.
|
|
27. |
Și îl voi face pe el întâi-născut, mai înalt decât împărații pământului;
|
|
28. |
În veac îi voi păstra mila Mea și legământul Meu credincios îi
va fi.
|
|
29. |
Și voi pune în veacul veacului seminția lui și scaunul lui ca zilele
cerului;
|
|
30. |
De vor părăsi fiii lui legea Mea și după rânduielile Mele nu vor
umbla,
|
|
31. |
De vor nesocoti dreptățile Mele și poruncile Mele nu vor păzi,
|
|
32. |
Cerceta-voi cu toiag fărădelegile lor și cu bătăi păcatele lor.
|
|
33. |
Iar mila Mea nu o voi depărta de la el, nici nu voi face strâmbătate
întru adevărul Meu,
|
|
34. |
Nici nu voi rupe legământul Meu și cele ce ies din buzele Mele
nu le voi schimba.
|
|
35. |
O dată m-am jurat pe sfințenia Mea: Oare, voi minți pe David? Seminția
lui în veac va rămâne
|
|
36. |
Și scaunul lui ca soarele înaintea Mea și ca luna întocmită în
veac și martor credincios în cer.
|
|
37. |
Dar Tu ai lepădat, ai defăimat și ai aruncat pe unsul Tău.
|
|
38. |
Stricat-ai legământul robului Tău, batjocorit-ai pe pământ sfințenia
lui.
|
|
39. |
Doborât-ai toate gardurile lui, făcut-ai întăriturile lui ruină.
|
|
40. |
Jefuitu-l-au pe el toți cei ce treceau pe cale, ajuns-a ocară vecinilor
săi.
|
|
41. |
Înălțat-ai dreapta vrăjmașilor lui, veselit-ai pe toți dușmanii
lui.
|
|
42. |
Luat-ai puterea sabiei lui și nu l-ai ajutat în vreme de război.
|
|
43. |
Nimicit-ai curățenia lui și scaunul lui la pământ l-ai doborât.
|
|
44. |
Micșorat-ai zilele vieții lui, umplutu-l-ai de rușine.
|
|
45. |
Până când, Doamne, Te vei întoarce? Până când se va aprinde ca
focul mânia Ta?
|
|
46. |
Adu-Ți aminte de mine; oare, în deșert ai zidit pe toți fiii oamenilor?
|
|
47. |
Cine este omul ca să trăiască și să nu vadă moartea și să-și izbăvească
sufletul său din mâna iadului?
|
|
48. |
Unde sunt milele Tale cele de demult, Doamne, pe care le-ai jurat
lui David, întru adevărul Tău?
|
|
49. |
Adu-Ți aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, pe care o port în
sânul lneu, de la multe neamuri.
|
|
50. |
Adu-Ți aminte, Doamne, de ocara cu care m-au ocărât vrăjmașii Tăi,
cu care au ocărât pașii unsului Tău.
|
|
51. |
Binecuvântat este Domnul în veci. Amin. Amin.
|