|
1. |
Fiilor, ascultați-mă pe mine, tatăl, și vă purtați așa ca să vă mântuiți,
|
|
2. |
Că Domnul a înălțat pe tată peste fii și a întărit judecata mamei
peste copii.
|
|
3. |
Cel care cinstește pe tată se va curăți de păcat.
|
|
4. |
Și ca acel care strânge comori, așa este cel care cinstește pe mama
sa.
|
|
5. |
Cel care cinstește pe tată se va veseli de fii și în ziua rugăciunii
sale va fi auzit.
|
|
6. |
Cel care mărește pe tată va avea viață lungă, și cel care se teme
de Domnul cinstește pe mama sa.
|
|
7. |
Cel care se teme de Domnul va cinsti pe tatăl său și ca stăpânitor
va sluji celor care l-au născut.
|
|
8. |
Cu fapta și cu cuvântul cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca
să-ți vină binecuvântare de la ei.
|
|
9. |
Că binecuvântarea tatălui întărește casele fiilor, iar blestemul
mamei le dărâmă până în temelie.
|
|
10. |
Nu căuta mărire întru necinstea tatălui tău, că necinstea tatălui
tău nu-ți este mărire.
|
|
11. |
Că mărirea omului este din cinstea tatălui său și ocară este fiilor
mama necinstită.
|
|
12. |
Fiule, sprijină pe tatăl tău la bătrânețe și nu-l mâhni în viața
lui.
|
|
13. |
Și chiar de i se va împuțina mintea lui, ai îndurare și nu-l disprețui
când tu ești în putere,
|
|
14. |
Pentru că milostenia arătată tatălui nu va fi uitată și, în pofida
păcatelor, se va zidi casa ta.
|
|
15. |
În ziua necazului tău Își va aduce aminte Domnul de tine și, ca
gheața când este senin, așa se vor topi păcatele tale.
|
|
16. |
Ca un hulitor este cel care părăsește pe tată și blestemat de Domnul
este cel care mânie pe mama sa.
|
|
17. |
Fiule, cu blândețe săvârșește lucrurile tale și de omul cel primit
de Domnul vei fi iubit.
|
|
18. |
Cu cât ești mai mare, cu atât mai mult te smerește și înaintea
Domnului vei afla har.
|
|
19. |
Că mulți oameni mari și slăviți sunt, dar tainele se descopăr celor
smeriți. Că mare este puterea Domnului și El este preaslăvit de cei smeriți.
|
|
20. |
Cele mai presus de tine nu le căuta și cele mai tari decât tine
nu le iscodi.
|
|
21. |
Cele ce s-au poruncit ție, acelea cu cuviință le cugetă, că nu-ți
sunt de nevoie cele ascunse.
|
|
22. |
În multele tale îndeletniciri nu te ține de lucrurile zadarnice,
că ți s-au descoperit destule din cunoștințele omenești.
|
|
23. |
Că pe mulți i-a înșelat părerea lor și socoteala rea a făcut să
alunece cugetele lor.
|
|
24. |
Inima îndărătnică rău va păți mai pe urmă.
|
|
25. |
Și cel care iubește primejdia va cădea într-însa.
|
|
26. |
Inima îndărătnică se va împovăra cu osteneli și cel păcătos va
adăuga păcate peste păcate.
|
|
27. |
Ispitele nu sunt lecuire pentru cel trufaș, că buruiană rea s-a
înrădăcinat în inima lui.
|
|
28. |
Inima celui înțelept va cugeta la pildele celor înțelepți, și o
ureche ascultătoare este dorința celui înțelept.
|
|
29. |
Focul arzător îl va stinge apa, și milostenia va curăți păcatele.
|
|
30. |
Cel ce răsplătește pentru binefacere, acela se gândește la viitor
și la vreme de cădere va afla sprijin.
|