1. |
Nu pofti mulţime de fii fără de folos, nici te bucura de fiii nelegiuiţi. |
2. |
De se vor înmulţi, nu te bucura de ei, dacă nu este frica lui Dumnezeu cu ei. |
3. |
Nu te încrede în lungimea vieţii lor şi nu nădăjdui întru mulţimea lor. |
4. |
Că mai bun este unul decât o mie şi a muri fără de fii, decât a avea fii fără de frica lui Dumnezeu. |
5. |
Că un înţelept va umple cetatea de locuitori; iar neamul celor nelegiuiţi se va pustii. |
6. |
Multe ca acestea am văzut cu ochii mei, şi mai tari decât acestea a auzit urechea mea. |
7. |
Întru adunarea păcătoşilor se va aţâţa foc; şi în neamul neascultătorilor s-a aprins mânie. |
8. |
Nu s-a milostivit spre uriaşii cei de demult, care s-au depărtat de El prin trufia lor. |
9. |
N-a iertat pe cei care locuiau cu Lot, ci i-a urgisit pentru trufia lor. |
10. |
Nu i S-a făcut milă de neamul pierzării, care se înălţase întru păcatele sale. |
11. |
Tot aşa şi cu cei şase sute de mii de pedeştri adunaţi întru învârtoşarea inimii lor. |
12. |
De va fi unul vârtos la cerbice, minune va fi de se va îndrepta. |
13. |
Că mila şi mânia la El sunt; El poate să Se milostivească şi să Se mânie. |
14. |
Precum este multă mila Lui, aşa este multă şi certarea Lui; pe om după faptele lui îl judecă. |
15. |
Nu va scăpa păcătosul cu prădăciunile lui, nici va întârzia răbdarea celui binecredincios. |
16. |
La toată milostenia va face loc; fiecare după faptele sale va afla. |
17. |
Să nu zici: De Domnul mă voi ascunde; oare dintru înălţime îşi va aduce cineva aminte de mine? |
18. |
Întru popor mare nu voi fi pomenit, că ce este sufletul meu întru atâta mulţime de făpturi? |
19. |
Iată cerul şi cerul cerului lui Dumnezeu, oceanul şi pământul se cutremură când Domnul le cercetează. |
20. |
Asemenea munţii şi temeliile pământului, când va căuta spre ele, de frică se vor cutremura. |
21. |
Dar la acestea nu gândeşte inima omului şi de căile Lui cine-şi va aduce aminte? |
22. |
Ca viforul pe care nu-l vede omul, astfel cele mai multe lucruri ale lui Dumnezeu sunt ascunse. |
23. |
"Lucrurile dreptăţii Lui cine le va vesti? Sau cine le va aştepta? Că departe este făgăduinţa". |
24. |
Aşa cugetă omul lipsit de înţelegere; iar bărbatul cel fără de minte şi rătăcit cugetă cele nebune. |
25. |
Ascultă, fiul meu! Şi învaţă ştiinţă şi ia aminte cu inima ta la cuvintele mele. |
26. |
Arăta-voi în cumpănă învăţătura şi cu de-amănuntul voi vesti ştiinţa. |
27. |
Întru judecata Domnului lucrurile Lui sunt aşa din început şi de când le-a făcut a deosebit părţile lor. |
28. |
El a rânduit pentru totdeauna lucrurile Sale şi a hotărât pentru vecie rastul lor; ele nu ştiu de foame, nici de oboseală şi nu contenesc să-şi facă datoria. |
29. |
Nici unul din aceste lucruri nu se ciocneşte cu cel de lângă el şi mereu ascultă de porunca Lui. |
30. |
Şi după aceasta a căutat Domnul pe pământ şi l-a umplut de bunătăţi. |
31. |
Cu tot felul de dobitoace vii a acoperit faţa lui şi în el va fi întoarcerea lor. |