|
1. |
Un ocărâtor este vinul, un zurbagiu băutura îmbătătoare şi oricine se lasă ademenit nu este înţelept. |
|
2. |
Groaza pe care o insuflă regele este ca răcnetul leului; cel ce îl întărâtă păcătuieşte împotriva sa însuşi. |
|
3. |
Este o mare însuşire pentru om să se stăpânească de la ceartă şi tot nebunul se întărâtă. |
|
4. |
Toamna leneşul nu lucrează, iar când vine să culeagă rodul la seceriş, nimic nu află. |
|
5. |
O apă adâncă este sfatul în inima omului, iar omul deştept ştie s-o scoată. |
|
6. |
Mulţi oameni se laudă cu mărinimia, dar un prieten adevărat cine-l află? |
|
7. |
Omul drept umblă pe calea lui fără prihană; fericiţi sunt copiii care vin după el! |
|
8. |
Un rege care stă pe scaunul de judecată deosebeşte cu ochii lui orice faptă rea. |
|
9. |
Cine poate spune: Curăţit-am inima mea; sunt curat de păcat? |
|
10. |
Două feluri de greutăţi de cântărit şi de măsurat sunt urâciune înaintea Domnului. |
|
11. |
Copilul se dă pe faţă din lucrările lui, dacă purtarea lui este fără prihană şi dreaptă. |
|
12. |
Urechea care aude şi ochiul care vede, pe amândouă le-a zidit Domnul. |
|
13. |
Nu iubi somnul, ca să nu ajungi sărac; ţine ochii deschişi, numai aşa vei fi îndestulat de pâine. |
|
14. |
"Rău, rău!", zice cumpărătorul, iar după ce pleacă se laudă. |
|
15. |
Chiar dacă ai aur şi pietre preţioase, dar o podoabă fără seamăn sunt buzele chibzuite. |
|
16. |
Ia-i haina şi fiindcă s-a pus chezaş pentru altul în locul celor străini, ia-l zălog. |
|
17. |
Bună e la gust pâinea agonisită cu înşelăciune, dar după aceea gura se umple de pietricele. |
|
18. |
Planurile se întăresc prin sfaturi; luptă-te cu luare aminte. |
|
19. |
Cine trădează taina umblă ca un defăimător şi nu te întovărăşi cu cel ce are mereu buzele deschise. |
|
20. |
Cel ce blesteamă pe tatăl său şi pe mama sa stinge sfeşnicul în mijlocul întunericului. |
|
21. |
O moştenire repede câştigată de la început, la urmă va fi fără binecuvântare. |
|
22. |
Nu spune: "Vreau să răsplătesc cu rău!" Nădăjduieşte în Domnul şi El îţi va veni în ajutor. |
|
23. |
Greutăţile nedrepte pentru cântărire sunt urâciune înaintea Domnului şi cântarele înşelătoare nu sunt decât un lucru rău. |
|
24. |
De Domnul sunt hotărâţi paşii omului, căci cum ar putea omul să priceapă calea lui? |
|
25. |
O cursă este pentru om să afierosească Domnului ceva în grabă şi după ce a făgăduit să-i pară rău. |
|
26. |
Un rege înţelept simte pe cei fără de lege şi lasă să treacă roata peste ei. |
|
27. |
Sufletul omului este un sfeşnic de la Domnul; el cercetează toate cămările trupului. |
|
28. |
Iubirea şi credinţa păzesc pe rege şi prin iubire îşi sprijină tronul său. |
|
29. |
Faima celor tineri este puterea lor şi podoaba celor bătrâni părul lor cărunt. |
|
30. |
Rănile sângeroase sunt un leac pentru cel răufăcător şi lovituri care pătrund până înlăuntrul trupului. |