|
1. |
Asemenea unui curs de apă este inima regelui în mâna Domnului, pe
care îl îndreaptă încotro vrea.
|
|
2. |
Toată calea omului este dreaptă în ochii lui, dar numai Domnul cântărește
inimile.
|
|
3. |
Făptuirea dreptății și a judecății este mai de preț pentru Domnul
decât jertfa sângeroasă.
|
|
4. |
Ochii semeți și inima îngâmfată sunt sfeșnicul păcătoșilor. Aceasta
nu este decât păcat.
|
|
5. |
Chibzuiala omului silitor duce numai la câștig, iar cel ce se zorește
ajunge la pagubă.
|
|
6. |
Comorile dobândite cu limbă mincinoasă sunt deșertăciune trecătoare
și lațuri ale morții.
|
|
7. |
Silnicia celor fără de lege se ține după ei, căci nu voiesc să înfăptuiască
dreptatea.
|
|
8. |
Calea celui răufăcător e sucită; cel nevinovat lucrează drept.
|
|
9. |
Mai degrabă să locuiești într-un colț pe acoperiș, decât cu o femeie
certăreață și într-o casă mare.
|
|
10. |
Sufletul celui fără de lege poftește răutatea, iar aproapele lui
nu află milă în ochii lui.
|
|
11. |
Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înțelepțește
și când cel înțelept este dojenit, el câștigă în știință.
|
|
12. |
Dreptul ia aminte la casa celui nelegiuit. Dumnezeu prăbușește
pe cei fără de lege în nenorocire.
|
|
13. |
Cine își astupă urechea la strigătul celui sărman și el, când va
striga, nu i se va răspunde.
|
|
14. |
Un dar făcut într-ascuns potolește mânia și un plocon scos din
sân, o mânie puternică.
|
|
15. |
Dreptul tresaltă de bucurie când poate să pună în faptă dreptatea,
iar spaima e pentru cei ce săvârșesc fărădelegea.
|
|
16. |
Un om care rătăcește de pe drumul înțelepciunii, se va odihni curând
în adunarea celor morți.
|
|
17. |
Cel ce iubește veselia va duce lipsă; cel căruia îi place vinul
și miresmele nu se îmbogățește.
|
|
18. |
Nelegiuitul slujește ca preț de răscumpărare pentru cel drept și
vicleanul pentru cel fără prihană.
|
|
19. |
Mai bine să locuiești în pustiu decât cu o femeie certăreață și
supărăcioasă.
|
|
20. |
Comori de preț și untdelemn (se găsesc) în casa celui înțelept,
dar omul cel nebun le risipește.
|
|
21. |
Cel ce umblă în calea dreptății și a milei află viață, dreptate
și mărire.
|
|
22. |
Înțeleptul ia cu luptă cruntă cetatea vitejilor și răstoarnă întăriturile
în care ei își puneau nădejdea.
|
|
23. |
Cel ce-și păzește gura și limba lui își păzește sufletul lui de
primejdie.
|
|
24. |
Cine este semeț și îngâmfat se cheamă batjocoritor; acela se poartă
cu prisos de trufie.
|
|
25. |
Pofta celui leneș îl omoară, căci mâinile nu voiesc să lucreze.
|
|
26. |
Mereu cel fără de lege poftește, iar cel drept dă și nu se zgârcește.
|
|
27. |
Jertfa celor nelegiuiți este urâciune pentru Domnul, mai cu seamă
când o aduc pentru o faptă rușinoasă.
|
|
28. |
Martorul mincinos va pieri, iar omul care ascultă va putea vorbi
totdeauna.
|
|
29. |
Răufăcătorul are o privire nerușinată, iar omul cel drept își ia
aminte la purtarea lui.
|
|
30. |
Nu este nici înțelepciune, nici pricepere și nici sfat care să
aibă putere înaintea Domnului.
|
|
31. |
Calul este gata pentru ziua de război, însă biruința vine de la
Domnul.
|