15. Al şaselea, Oţem şi al şaptelea, David.

1. Fiii lui David, care i s-au născut în Hebron, au fost: întâiul născut Amnon din Ahinoama Izreeliteanca; al doilea, Daniel, din Abigail Carmeliteanca.

4. Aceşti şase i s-au născut în Hebron. În Hebron David a domnit şapte ani şi şase luni, iar în Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani.

9. Aceştia sunt toţi fiii lui David, afară de cei de la ţiitoare. Iar sora lor era Tamara.

31. În Bet-Marcabot, Haţar-Susim, Bet-Birei şi Şaaraim. Iată cetăţile lor dinainte de domnia lui David cu satele lor.

31. Iată cei pe care David i-a pus căpetenii peste cântăreţi în casa Domnului, în timpul când a aşezat în ea chivotul legii,

2. Fiii lui Tola au fost: Uzi, Refaia, Ieriil, Iahmai, Ibsam şi, Samuel; aceştia sunt cei mai de seamă în neamul lui Tola, oameni războinici în neamul lor; numărul lor în zilele lui David era douăzeci şi două de mii şi şase sute.

22. Toţi cei aleşi ca portari la praguri erau două sute doisprezece. Ei erau înscrişi în registre după aşezările lor. Pe ei îi pusese David şi Samuel înainte-văzătorul, pentru credincioşia lor.

14. Şi nu a cercetat pe Domnul. De aceea a şi fost el omorât şi domnia a fost dată lui David, fiul lui Iesei.

1. După aceea s-au adunat toţi Israeliţii la David în Hebron zicând: "Iată noi suntem oasele tale şi carnea ta.

3. Şi au venit toate căpeteniile lui Israel la rege în Hebron şi a încheiat cu ei David legământ în Hebron înaintea fetei Domnului; şi au uns pe David de rege peste Israel, după cuvântul Domnului care fusese prin Samuel.

4. Apoi s-a dus David şi tot Israelul la Ierusalim, adică la Iebus. Acolo însă erau Iebuseii, locuitorii tării aceleia.

5. şi au zis locuitorii Iebusului către David: "Nu vei intra aici!" Dar David a luat cetatea Sionului. Aceasta este cetatea lui David.

6. Apoi a zis David: "Cine va lovi cel dintâi pe Iebuseu, acela va fi cap şi căpetenie peste oştire". Şi s-a sculat înainte de toţi Ioab, fiul Ţeruiei, şi s-a făcut căpetenie.

7. David a locuit în cetatea aceea şi ea s-a şi numit cetatea lui David.

9. După aceea a propăşit David şi s-a ridicat din ce în ce mai mult şi Domnul Savaot era cu. el.

10. Iată cei mai de seamă dintre puternicii lui David, care s-au luptat tare împreună cu el, în domnia lui, împreună cu tot Israelul, ca să întărească domnia lui asupra lui Israel, după cuvântul Domnului.

11. Şi iată numărul vitejilor pe care i-a avut David: Iaşobeam (Ioşeb-Başebet), fiul lui Hacmoni, cel mai de seamă între cei treizeci; el şi-a ridicat suliţa asupra a trei sute de oameni şi i-a ucis dintr-o dată.

13. Acesta a fost cu David la Pasdamim, unde se adunaseră Filistenii pentru război. Acolo, parte din câmp era semănat cu orz şi Israeliţii au fugit de Filisteni;

15. Trei din cele treizeci de căpetenii s-au coborât pe stâncă la David, în peştera Adulam, când tabăra Filistenilor era aşezată în valea Refaim.

16. David atunci era la loc întărit, iar oştirea de întărire a Filistenilor era atunci în Betleem.

17. Şi a dorit David şi a zis: "Cine mă va adăpa cu apă din fântâna Betleemului care este la poartă?"

18. Atunci aceşti trei au străbătut prin tabăra Filistenilor, au scos apă din fântâna Betleemului cea de la poartă şi au luat-o şi au dus-o lui David. Dar David n-a voit să o bea şi a vărsat-o înaintea Domnului,

25. El era mai vestit decât cei treizeci, dar cu cei trei nu era deopotrivă şi David l-a pus cel mai de aproape împlinitor al poruncilor sale.

1. Iată pe cei care au mai mers la David în Ţiclag, pe când stătea el încă ascuns de Saul, fiul lui Chiş. Aceştia erau dintre vitejii care ajutaseră la luptă.

8. Din Gaditeni au trecut la David, în cetatea din pustie, oameni curajoşi, războinici şi înarmaţi cu scut şi suliţă, cu faţa lor ca faţa leului şi iuţi ca şi căprioarele din munţi şi anume:

16. Au mai venit de asemenea şi dintre fiii lui Veniamin şi ai lui Iuda în cetate, la David.

17. Iar David a ieşit în întâmpinarea lor şi le-a zis: "De aţi venit cu pace, ca să-mi ajutaţi, atunci să fie în mine şi în voi o singură inimă; iar de aţi venit ca prin vicleşug să mă daţi vrăjmaşilor mei, atunci, cum nu este prihană în mâinile mele, va vedea şi va judeca Dumnezeul părinţilor noştri".

18. Atunci a cuprins Duhul pe Amasai, căpetenia celor treizeci şi a zis: "Suntem cu tine, Davide, şi pacea să fie cu tine, fiul lui Iesei! Pace ţie şi pace celor ce-ţi ajută, că îţi ajută Dumnezeul tău". Şi i-a primit David şi i-a pus în capul oştirii.

19. Şi din tribul lui Manase au trecut unii la David, când mergea el cu Filistenii la război contra lui Saul, dar nu l-au ajutat, pentru că conducătorii Filistenilor, sfătuindu-se, l-au trimis înapoi, zicând: "Pentru primejduirea capului nostru, el va trece la domnul său Saul".

21. Aceştia au ajutat lui David contra năvălitorilor, căci toţi aceştia erau oameni viteji şi căpetenii în oştire.

22. Astfel în fiecare zi veneau lui David în ajutor până întru atât, încât tabăra lui ajunsese mare, ca o tabără a lui Dumnezeu.

23. Iată acum numărul căpeteniilor de oştire, care au venit la David în Hebron, ca să-i încredinţeze domnia lui Saul, după cuvântul Domnului:

31. Din jumătate din seminţia lui Manase, optsprezece mii care au fost chemaţi pe nume ca să meargă să facă rege pe David;

38. Toţi aceşti oşteni, gata de luptă şi cu toată inima, au venit la Hebron să facă rege pe David peste Israel. Dar şi toţi ceilalţi Israeliţi erau într-un cuget pentru a fi făcut rege David.

39. Şi au rămas acolo la David trei zile şi au mâncat şi au băut, pentru că fraţii lor pregătiseră toate pentru ei.

1. Atunci David s-a sfătuit cu căpeteniile cele peste mii, cu sutaşii şi cu toate căpeteniile,

2. Şi a zis David către toată adunarea Israeliţilor: "Dacă binevoiţi voi şi dacă este voia Domnului Dumnezeului nostru, să trimitem pretutindeni la ceilalţi fraţi ai noştri, în toată ţara lui Israel şi totodată şi la preoţi şi leviţi prin oraşele şi prin satele lor, ca sa Se adune la noi;

5. Astfel a adunat David pe toţi Israeliţii, de la Şihorul egiptean până la intrarea Hamatului, ca să strămute chivotul Domnului din Chiriat-Iearim.

6. Atunci s-a dus David şi tot Israelul la Chiriat-Iearim, ce este în Iuda, ca să strămute de acolo chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia se cheamă numele Domnului Celui care sade pe heruvimi.

8. David însă şi toţi Israeliţii jucau înaintea lui Dumnezeu cât puteau cu cântări din gură, din chitară, din psaltirion, din timpane şi ţimbale şi din trâmbiţe;

11. Şi s-a întristat David că Domnul lovise pe Uza şi a numit locul acela Pereţ-Uza şi aşa se numeşte până azi.

12. Şi s-a temut David de Dumnezeu în ziua aceea şi a zis: "Cum voi duce la mine chivotul lui Dumnezeu?"

13. De aceea nu a dus David chivotul la sine, în cetatea lui David, ci l-a întors la casa lui Obed-Edom.

1. În vremea aceea a trimis Hiram, regele Tirului, soli la David şi lemne de cedru şi pietrari şi dulgheri, ca să-i ridice casa.

2. Când a aflat David că l-a întărit Domnul rege peste Israel, că domnia lui a fost înălţată sus pentru poporul său Israel,

3. Şi-a luat încă alte femei din Ierusalim şi i s-au mai născut lui David fii şi fiice.

8. Auzind însă Filistenii că David a fost uns rege peste tot Israelul, s-au ridicat ei toţi să caute pe David. Şi auzind David de aceasta, a ieşit înaintea lor.

10. Atunci a întrebat David pe Dumnezeu, zicând: "Să merg eu oare contra Filistenilor şi-i vei da Tu în mâna mea?" Şi Domnul i-a răspuns: "Mergi, că îi voi da în mâna ta!"

11. Şi s-au dus ei în Baal-Peraţim şi acolo i-a lovit David; apoi David a zis: "Dumnezeu a zdrobit pe vrăjmaşi cu mâna mea, ca pe o surpătură de apă". De aceea au şi dat văii aceleia numele de Baal- Peraţim.

12. Filistenii şi-au lăsat acolo zeii, iar David i-a adunat şi i-a ars cu foc.

14. Iar David a întrebat din nou pe Dumnezeu, iar Dumnezeu i-a zis: "Nu te duce de-a dreptul asupra lor; abate-te de la ei şi te du asupra lor pe la dumbrava duzilor;

16. Şi a făcut David cum îi poruncise Dumnezeu; şi a lovit tabăra Filistenilor de la Ghibeon până la Ghezer.

17. Atunci a răsunat numele lui David prin toate ţările dimprejur şi l-a făcut Domnul înfricoşător pentru toate popoarele vecine.

1. David şi-a făcut apoi case în cetatea lui, a pregătit loc pentru chivotul lui Dumnezeu şi a făcut pentru el un cort.

2. Atunci David a zis: "Nimeni, afară de leviţi, nu trebuie să poarte chivotul lui Dumnezeu şi să-I slujească Lui în veci".

3. Atunci a adunat David pe toţi Israeliţii la Ierusalim, ca să ducă chivotul lui Dumnezeu la locul lui, pe care i-l pregătise el.

4. A chemat deci David pe fiii lui Aaron şi pe leviţi şi anume:

11. Apoi a chemat David pe preoţii Ţadoc şi Abiatar şi pe leviţii Uriel, Asaia, Ioil, Şemaia, Eliel şi Aminadab,

16. Apoi a poruncit David căpeteniilor leviţilor să pună pe fraţii lor cântăreţi cu instrumente muzicale, cu psaltirioane, ca să vestească cu glas tare de bucurie.

25. Astfel s-au dus David cu bătrânii lui Israel şi căpeteniile cele peste mii să aducă chivotul Domnului din casa lui Obed-Edom cu veselie.

27. David era îmbrăcat cu veşminte de vison, asemenea erau îmbrăcaţi şi toţi leviţii care aduceau chivotul şi cântăreţii şi Chenania, căpetenia muzicanţilor şi cântărelilor. David însă mai avea pe el şi un efod de in.

29. Când chivotul legământului Domnului a intrat în cetatea lui David, Micol, fata lui Saul, privea de la fereastră şi, văzând pe regele David jucând şi veselindu-se, l-a dispreţuit în inima sa.

1. Astfel au adus chivotul lui Dumnezeu şi l-au aşezat în mijlocul cortului pe care-l făcuse David pentru el şi au înălţat lui Dumnezeu arderi de tot şi jertfe de pace.

2. După ce David a isprăvit de adus arderile de tot şi jertfele de pace, a binecuvântat poporul în numele Domnului,

7. În această zi David, pentru întâia oară, a dat, prin Asaf şi fraţii lui, următorul psalm de laudă Domnului:

37. Şi a lăsat David acolo, înaintea chivotului legământului Domnului, pe Asaf şi pe fraţii lui, ca să slujească ei înaintea chivotului neîncetat, în fiecare zi;

43. Apoi s-a dus tot poporul, fiecare la casa sa. De asemenea s-a întors şi David, ca să binecuvânteze casa sa.

1. Când David locuia în casa sa, a zis el către Natan proorocul: "Iată eu trăiesc în casă de cedru, iar chivotul legământului Domnului este în cort".

2. Iar Natan a zis către David: "Fă tot ce ai la inimă, că Dumnezeu este cu tine!"

4. "Mergi şi spune robului Meu David: Aşa zice Domnul: Nu tu ai să-Mi zideşti Mie casă de locuit,

7. Şi acum aşa să spui robului Meu David: Eu te-am luat de la turma de oi, ca să fii conducătorul poporului Meu Israel;

15. Toate cuvintele şi toată vedenia aceasta le-a spus Natan lui David.

16. Atunci a venit regele David şi a stat înaintea feţei Domnului şi a zis: "Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, şi ce este casa mea, de m-ai înălţat aşa?

18. Ce mai poate adăuga David înaintea Ta pentru mărirea robului Tău? Tu cunoşti pe robul Tău.

24. Să rămână şi să se preamărească numele Tău în veci, ca să se zică că Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, este Dumnezeu peste Israel, şi casa robului Tău David să fie tare înaintea feţei Tale.

1. După aceasta a lovit David pe Filisteni şi i-a supus şi a luat cetatea Gat şi oraşele ce ţineau de ea din mâinile Filistenilor.

2. A lovit el de asemenea şi pe Moabiţi şi au ajuns Moabiţii robii lui David, plătindu-i tribut.

3. Apoi a lovit David pe Hadadezer, regele Ţobei, la Hamat, când mergea acela să-şi întărească stăpânirea la râul Eufrat.

4. Şi a luat David de la el o mie de care de război, şapte mii de călăreţi şi douăzeci de mii de pedestraşi. Şi a stricat David toate carele, neoprind din ele decât numai o sută.

5. Sirienii din Damasc ar fi venit în ajutor lui Hadadezer, regele Ţobei, dar David a bătut douăzeci şi două de mii de Sirieni.

6. Apoi a aşezat David oştire de pază în Siria Damascului şi au ajuns Sirienii robii lui David, plătindu-i tribut. Domnul a ajutat lui David pretutindeni, oriunde a mers el.

7. Atunci a luat David scuturile de aur, care erau la robii lui Hadadezer, şi le-a adus în Ierusalim.

8. Iar din Tibhat şi din Cun, cetăţile lui Hadadezer, a luat David foarte multă aramă. Din arama aceasta a făcut Solomon marea cea de aramă, stâlpii şi vasele cele de aramă.

9. Auzind Tou, regele din Hamat, că David a bătut toată armata lui Hadadezer, regele Ţobei,

10. A trimis pe Hadoram, fiul său, la regele David, să-l salute şi să-i mulţumească, pentru că s-a războit cu Hadadezer şi l-a bătut, căci Tou era în război cu Hadadezer, şi a trimis cu el tot felul de vase de aur, de argint şi de aramă.

11. Regele David a închinat aceste vase Domnului, împreună cu aurul şi argintul pe care-l luase el de la toate popoarele: de la Edomiţi, Moabiţi, Amoniţi, Filisteni şi Amaleciţi.

13. Şi a pus în Edom oaste de pază şi s-au făcut Edomiţii robii lui David, căci Domnul ajuta lui David oriunde mergea.

14. Şi a domnit David peste tot Israelul şi a făcut judecată şi dreptate la tot poporul său.

17. Benaia, fiul lui Iehoiada, era căpetenie peste Cheretieni şi Peletieni, iar fiii lui David erau cei întâi pe lângă rege,

2. Atunci David a zis: "Am să arăt milă lui Hanun, fiul lui Nahaş, pentru binefacerea ce mi-a arătat tatăl său". Şi a trimis David soli să-l mângâie pentru pierderea tatălui său. Au mers deci solii lui David în ţara Amoniţilor, ca să-l mângâie pe Hanun.

3. Însă căpeteniile Amoniţilor au zis către Hanun: "Socoteşti tu, oare, că David din dragoste pentru tatăl tău a trimis la tine mângâietori? Nu cumva au venit slugile lui la tine, ca să iscodească şi să vadă ţara şi apoi să o pustiiască "

4. Atunci a prins Hanun pe trimişii lui David şi i-a ras şi le-a tăiat hainele pe jumătate, până la coapsă, şi aşa le-a dat drumul şi ei au plecat.

5. Spunându-se lui David de păţania oamenilor acelora, a trimis el în întâmpinarea lor, că erau tare batjocoriţi, şi li s-a zis: "Rămâneţi în Ierihon până vă vor creşte bărbile şi atunci vă veţi întoarce acasă".

6. După ce Amoniţii au văzut că au ajuns urâţi lui David, au trimis Hanun şi Amoniţii o mie de talanţi de argint, ca să ia în solda lor nişte care de război şi călăreţi din Siria Mesopotamiei, Siria Maacăi şi din Ţoba.

8. Când David a auzit de acestea, a trimis pe Ioab cu toată oştirea de viteji.

17. Când s-a spus aceasta lui David, el a adunat pe toţi Israeliţii, a trecut Iordanul şi, venind asupra acelora, s-a aşezat în linie de bătaie în faţa lor. Şi a intrat David în luptă cu Sirienii şi aceştia s-au luptat cu el.

18. Dar curând Sirienii au fugit de Israeliţi, iar David, a nimicit Sirienilor şapte mii de care şi patruzeci de mii de pedestraşi, şi pe Şofac, comandantul oştirii, I-a ucis.

19. Când au văzut slugile lui Hadadezer că sunt biruiţi de Israeliţi, au încheiat pace cu David şi s-au supus. Şi n-au mai voit Sirienii să mai ajute pe Amoniţi.

1. Peste un an, pe vremea când regii ies la război, a scos Ioab oştirea şi a început să pustiiască ţara Amoniţilor şi a venit şi a înconjurat Raba. Însă David a rămas în Ierusalim. Ioab a cucerit Raba şi a dărâmat-o.

2. Şi a luat David coroana regelui lor de pe capul lui şi s-a aflat că are aur în greutate de un talant şi erau pe ea şi pietre scumpe; şi s-a pus coroana aceasta pe capul lui David. şi au fost scoase din cetatea aceea şi foarte multe prăzi.

3. Iar poporul care era în ea a fost scos şi omorât cu fierăstraie, cu ciocane de fier şi cu securi. Aşa a făcut David cu toate oraşele Amoniţilor şi apoi s-a întors el şi tot poporul la Ierusalim.

7. El batjocorea pe Israel, dar Ionatan, fiul lui Şama, fratele lui David, l-a ucis.

8. Aceştia erau oameni născuţi din Refaimi în Gat şi au căzut de mâna lui David şi de mâna oamenilor lui.

1. Atunci s-a sculat Satana împotriva lui Israel şi a îndemnat pe David să facă numărătoarea Israeliţilor.

2. Deci a zis David către Ioab şi către căpeteniile poporului: "Mergeţi şi număraţi pe Israeliţi de la Beer-Şeba până la Dan şi-mi aduceţi răspuns ca să ştiu numărul lor!"

5. A dat Ioab lui David catagrafia înscrierii poporului şi s-au aflat în tot Israelul un milion şi o sută de mii de bărbaţi destoinici de război, iar în Iuda, patru sute şaptezeci de mii în stare de a lua parte la război.

8. Atunci a zis David către Dumnezeu: "Am greşit mult, făcând aceasta; iartă dar vina robului Tău, că m-am purtat cu totul nepriceput".

9. Iar Domnul a grăit cu Gad, proorocul lui David şi i-a zis:

10. "Mergi şi spune lui David: Aşa zice Domnul: Îţi pun înainte trei pedepse; alege-ţi una din ele şi o voi trimite asupra ta".

11. A venit deci Gad la David şi i-a zis: "Aşa grăieşte Domnul, alege:

13. Şi a răspuns David lui Gad: "Sunt într-o mare nelinişte! Să cad mai bine în mâinile Domnului, căci îndurările Lui sunt foarte multe, dar să nu cad în mâinile oamenilor".

16. Atunci ridicându-şi David ochii săi, a văzut pe îngerul Domnului stând între pământ şi cer cu sabia goală în mâna sa, întinsă asupra Ierusalimului; şi a căzut David şi bătrânii cu fetele la pământ, îmbrăcaţi în sac.

17. Şi a zis David către Dumnezeu: "Oare nu eu am poruncit să se numere poporul? Eu am greşit, eu am făcut rău; dar aceste oi ce au făcut? Doamne Dumnezeul meu, să vină mâna Ta asupra mea, asupra casei tatălui meu, iar nu asupra poporului Tău, ca să-l piardă pe el!"

18. Iar îngerul Domnului a zis lui Gad proorocul să spună lui David: "Să se suie David şi să ridice un jertfelnic Domnului în aria lui Ornan Iebuseul".

19. Şi s-a dus David, după cuvântul lui Gad pe care i-l grăise în numele Domnului.

21. A venit deci David la Ornan; iar Ornan, privind şi văzând pe David, a ieşit din arie şi s-a plecat înaintea lui David cu faţa până la pământ.

22. Atunci David a zis către Ornan: "Dă-mi un loc în arie, că am să fac pe el jertfelnic Domnului; dă-mi-l cu preţul cât costă, ca să înceteze prăpădul în popor".

23. Iar Ornan a zis lui David: "Ia-ţi! Facă domnul meu regele ce binevoieşte! Iată eu dau şi boi pentru ardere de tot şi uneltele de treierat ca lemne pentru foc şi grâu pentru prinos. Toate acestea le dau în dar!"

24. Regele David a zis către Ornan: "Nu, eu voiesc să cumpăr de la tine cu preţ adevărat, căci nu mă voi apuca să aduc avutul tău Domnului şi nu voi aduce ardere de tot vite luate în dar".

25. Şi a dat David lui Ornan pentru acest loc şase sute de sicli de aur.

26. Apoi a făcut David acolo jertfelnic Domnului şi a înălţat ardere de tot şi jertfe de împăcare şi a chemat pe Domnul şi Dumnezeu l-a auzit trimiţând foc din cer pe altarul arderii de tot.

28. În vremea aceasta, văzând David că Domnul l-a auzit în aria lui Ornan Iebuseul, a adus acolo jertfă.

30. Şi nu s-a putut duce David acolo, ca să întrebe pe Domnul, pentru că era îngrozit de sabia îngerului Domnului.

1. Apoi a zis David: "Iată templul Domnului Dumnezeu şi iată jertfelnicul arderilor de tot al lui Israel!"

2. Şi a poruncit David să aducă pe străinii din pământul lui Israel şi i-a pus cioplitori de piatră ca să cioplească pietre pentru zidirea templului Domnului.

3. Apoi a pregătit David fier foarte mult pentru piroane la ferecarea uşilor şi pentru legături; aramă atât de multă încât nu se mai putea cântări;

4. Lemne de cedru, nemăsurat, pentru că Sidonienii şi Tirienii aduseseră lui David foarte mult lemn de cedru.

5. După aceea a zis David: "Solomon, fiul meu, e tânăr şi cu puţină putere, iar templul care are a se zidi pentru Domnul trebuie să fie foarte măreţ, spre slava şi podoaba a toată lumea; deci voi pregăti eu toate pentru el". Şi a pregătit David multe până la moartea sa.

7. Şi a zis David lui Solomon: "Fiul meu, eu am avut la inimă să zidesc templu în numele Domnului Dumnezeului meu;

17. Apoi a poruncit David tuturor mai-marilor lui Israel să ajute lui Solomon, fiul său, zicând:

1. Îmbătrânind David şi săturându-se de viaţă, a făcut rege peste Israel pe fiul său Solomon.

6. Şi i-a împărţit David în cete, care să facă de rând, după fiii lui Levi: Gherşon, Cahat şi Merari.

25. Căci David a zis: "Domnul Dumnezeul lui Israel a dat linişte poporului Său şi l-a aşezat în Ierusalim pe veci,

27. De aceea, după cele din urmă porunci ale lui David, au fost număraţi leviţii de la douăzeci de ani în sus,

3. David i-a împărţit astfel: Pe Ţadoc, unul din fiii lui Eleazar şi pe Ahimelec, unul din fiii lui Itamar, i-a pus să facă slujbele cu rândul.

31. Au aruncat şi ei sorţi la fel ca şi fraţii lor, fiii lui Aaron, înaintea feţei regelui David, a lui Ţadoc şi Ahimelec, şi a capilor familiilor preoţeşti şi levite, fără să se facă deosebire între cei bătrâni şi cei tineri.

1. Apoi David şi căpeteniile oştirii au împărţit la slujbă pe fiii lui Asaf, ai lui Heman şi ai lui Iedutun, ca să proorocească acompaniaţi de harfe, alăute şi chimvale.

6. Toţi aceştia cântau sub conducerea tatălui lor în templul Domnului din chimvale, psaltirioane şi harpe, la slujbele din templul Domnului, după arătările lui David sau ale lui Asaf, Iedutun şi Heman.

26. Şelomit şi fraţii lui privegheau asupra tuturor vistieriilor lucrurilor sfinte care le hărăzise regele David, căpeteniile familiilor, căpeteniile peste mii şi peste sute şi căpeteniile de oştire.

31. În neamul Hebroniţilor, Ieria era căpetenia Hebroniţilor, în neamul şi familiile lor. În anul al patruzecilea al domniei lui David ei au fost număraţi şi s-au găsit între ei bărbaţi curajoşi în Iazerul Galaadului.

32. Şi fraţii lui, oameni vrednici, în număr de două mii şapte sute erau capi de familie. Pe aceştia i-a pus regele David peste triburile lui Ruben şi Gad şi peste jumătate din seminţia lui Manase, pentru toate treburile lui Dumnezeu şi ale regelui.

18. La Iuda era Elihu, din fraţii lui David; la Isahar era Omri, fiul lui Micael;

23. David n-a făcut numărătoarea acelora, care erau de la douăzeci de ani în jos, pentru că Domnul zisese că El va înmulţi pe Israel ca stelele cerului.

24. Ioab, fiul Ţeruiei, începuse să facă numărătoarea, dar nu o sfârşise. Şi pentru aceasta a venit mânia lui Dumnezeu asupra lui Israel şi numărătoarea aceea n-a intrat în cronica regelui David.

31. Peste oi şi capre era Iaziz Agariteanul. Toţi aceştia erau căpetenii peste averea regelui David.

32. Ionatan, unchiul lui David, era sfetnic, om înţelept şi scriitor; Iehiel, fiul lui Hacmoni, era pe lângă fiii regelui.

1. Apoi a adunat David la Ierusalim pe toate căpeteniile lui Israel, pe mai marii triburilor, căpeteniile cetelor care slujeau regelui, căpeteniile peste mii, peste sute, îngrijitorii moşiilor şi turmelor regelui, pe fiii săi cu eunucii, căpeteniile oştirii şi pe toţi vitejii lui.

2. Şi sculându-se, regele David a zis: "Ascultaţi-mă, fraţilor şi poporul meu! Am avut la inima mea gând să zidesc locaş de odihnă pentru chivotul legământului Domnului şi aşternut picioarelor Dumnezeului nostru şi cele de trebuinţă pentru zidire le-am pregătit.

11. Şi a dat David lui Solomon, fiul său, planul pridvorului şi al caselor lui, al cămărilor lui, al odăilor celor mari de primire, al odăilor celor mai dinăuntru de odihnă şi al casei chivotului legii.

19. "Toate acestea sunt în scrisoarea insuflată de la Domnul - a zis David - cum m-a luminat El pentru toate lucrările zidirii".

20. Apoi a zis David către fiul său Solomon: "Fii tare şi curajos şi păşeşte la lucru, nu te teme, nici te speria, căci Domnul Dumnezeu, Dumnezeul meu, este cu tine. El nu se va depărta de tine, nici nu te va părăsi, până nu vei isprăvi toată lucrarea ce se cere la templul Domnului.

1. După aceea a zis regele David către toată adunarea: "Solomon, fiul meu, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi cu puţină putere, iar lucrul acesta este mare, fiindcă nu este pentru om zidirea aceasta, ci pentru Domnul Dumnezeu.

9. Şi s-a bucurat poporul de râvna lor, pentru că din toată inima au jertfit Domnului. De asemenea s-a bucurat foarte mult şi regele David.

10. Atunci a slăvit David pe Domnul înaintea a toată adunarea şi a zis: "Binecuvântat eşti Tu, Doamne Dumnezeul lui Israel, Tatăl nostru, din veac şi până în veac.

20. Apoi a zis David către toată adunarea: "Binecuvântaţi pe Domnul Dumnezeul nostru!" Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul părinţilor săi şi a căzut şi s-a închinat Domnului şi regelui.

22. Şi au mâncat şi au băut înaintea Domnului în ziua aceea cu mare bucurie; iar în alt rând au făcut rege pe Solomon, fiul lui David, şi l-au uns înaintea Domnului ca rege, iar pe Ţadoc arhiereu.

23. Şi s-a urcat Solomon pe tronul Domnului, ca rege, în locul lui David, tatăl său, şi a avut spor şi tot Israelul s-a supus lui.

24. S-au supus lui Solomon de asemenea toate căpeteniile şi puternicii, precum şi toţi fiii lui David.

26. David, fiul lui Iesei, a domnit peste tot Israelul.

29. Faptele lui David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în însemnările lui Samuel văzătorul şi în însemnările lui Natan proorocul şi în însemnările lui Gad văzătorul,