Cap. 1
8. Iar o a treia o dădeam orfanilor, văduvelor şi străinilor care locuiesc cu Israeliţii; le-o aduceam ca dar din trei în trei ani. Noi o mâncam, credincioşi în acelaşi timp sfaturilor Deborei, mama
tatălui meu, Ananiel, căci eu, după moartea
tatălui meu, am rămas orfan.
Cap. 3
7. Tot în ziua aceea s-a întâmplat ca şi Sara, fiica lui Raguel din Ecbatana Mediei, să sufere ocări de la una din slujnicele
tatălui său,
10. Auzind acestea, în acea zi ea s-a întristat foarte tare, plângea cu hohote şi s-a suit în camera
tatălui său cu gândul să se spânzure, dar chibzuind ea, gândi: "Sunt singură la
tatăl meu. De voi face aceasta, va fi necinstire pentru el şi voi coborî bătrâneţea lui cu amărăciune în locaşul morţilor. Aş face mai bine să nu mă spânzur, ci să rog pe Domnul să-mi dea moarte, ca să nu mai aud ocări în viaţa mea!"
15. Şi nu mi-am necinstit numele, nici numele
tatălui meu în pământul robiei mele. Sunt singură la
tatăl meu, el n-are alt copil ca să-l moştenească, nici frate pe lângă el, nici rudă, pentru care să fiu păstrată spre a-i fi soţie. Până acum am pierdut şapte bărbaţi. De ce aş mai trăi? Iar dacă Tu nu binevoieşti să faci să mor, atunci binevoieşte a căuta spre mine şi a mă milui, ca să nu mai aud ocări!"
Cap. 4
12. Păzeşte-te, fiule, de orice desfrânare! Să-ţi iei femeie din seminţia
tatălui tău, şi să nu-ţi iei femeie străină, căci noi suntem fii de prooroci. Părinţii noştri din vechime sunt Noe, Avraam, Isaac şi Iacov. Adu-ţi aminte, fiule, că ei cu toţii şi-au luat femei din mijlocul fraţilor lor şi au fost binecuvântaţi în fiii lor, şi urmaşii lor vor moşteni pământul.
Cap. 5
3. Atunci
tatăl i-a dat înscrisul şi i-a zis: "Găseşte-ţi un om care să te întovărăşească şi îi voi plăti eu şi du-te după argint până sunt încă în viaţă!"
7. Atunci Tobie i-a zis: "Aşteaptă-mă, am să spun
tatălui meu".
9. Şi a venit el şi a zis către
tatăl său: "Iată, mi-am găsit tovarăş!" Iar
tatăl a zis: "Cheamă-l la mine, ca să aflu din ce seminţie este el şi dacă este om de încredere ca să meargă cu tine".
17. Şi aşa s-au înţeles. Atunci
tatăl a zis către Tobie: "Fii gata de drum şi plecaţi cu bine". Şi fiul său a pregătit cele pentru drum, iar
tatăl i-a mai zis: "Du-te cu omul acesta şi Dumnezeu, Cel care locuieşte în ceruri, va îndrepta calea voastră şi îngerul Lui va merge împreună cu voi!" Şi amândoi au ieşit să plece şi s-a dus cu ei şi câinele tânărului.
Cap. 6
13. Deci, să mă asculţi pe mine, că eu am să grăiesc cu
tatăl ei, şi când ne vom întoarce din Ragheş vom face nunta. Eu cunosc pe Raguel. El n-are să vrea s-o dea după bărbat străin, împotriva legii lui Moise, fiindcă s-ar face vinovat de moarte, căci moştenirea se cuvine s-o primeşti tu, iar nu altul".
15. Şi de aceea mă tem ca nu cumva să mor şi să cobor viaţa
tatălui şi a mamei mele în mormânt prin întristarea după mine, căci ei n-au alt fiu care să-i îngroape".
16. Şi i-a zis îngerul: "Oare ai uitat cuvintele pe care ţi le-a spus
tatăl tău, ca să-ti iei femeie din neamul tău? Ascultă-mă deci pe mine, frate. Ea trebuie să fie femeia ta, iar de demon nu te nelinişti! Chiar în noaptea aceasta au să ţi-o dea de femeie.
Cap. 10
1. Iar Tobit,
tatăl său, a numărat fiecare zi; şi când s-au împlinit zilele socotite pentru călătorie, şi Tobie nu venise,
8. Atunci Tobie a zis către Raguel: "Dă-mi drumul, că
tatăl şi mama mea nu nădăjduiesc să mă mai vadă".
9. Iar socrul i-a zis: "Rămâi la mine, şi eu voi trimite la
tatăl tău şi i se va duce ştirea despre tine".
10. Şi Tobie a zis: "Ba nu, lasă-mă să mă duc la
tatăl meu!"
Cap. 11
2. Şi a zis Rafael către Tobie: "Tu, frate, nu ştii cum ai lăsat pe
tatăl tău?
6. Şi zărindu-l că vine, a zis către
tatăl lui: "Iată, vine fiul tău cu tovarăşul său de drum".
7. Şi Rafael a zis: "Tobie, ştiu că se vor deschide ochii
tatălui tău, ca să vadă.
11. A sprijinit pe
tatăl său şi i-a uns ochii cu fiere, zicând: "Ai încredere, tată!" şi l-a lăsat câtva timp.
15. Pentru că m-ai pedepsit şi m-ai miluit. Iată, acum eu văd pe Tobie, fiul meu!" Şi a intrat fiul său cu bucurie şi a povestit
tatălui său despre lucrurile minunate ce s-au petrecut cu el în Media.
17. Şi dacă s-a apropiat Tobit de Sara, nora sa, a binecuvântat-o şi a zis: "Bine ai venit, fiică! Binecuvântat este Dumnezeu, Cel care te-a adus la noi! Binecuvântaţi să fie
tatăl tău şi mama ta! Binecuvântat să fie fiul meu Tobie şi binecuvântată să fii tu, fiica mea! Binevenită să fii în casa ta, în bucurie şi binecuvântare! Intră, fiica mea!"
Cap. 14
14. Şi după ce a murit şi Ana, a îngropat-o şi pe ea cu
tatăl său. Iar după aceea Tobie cu femeia şi copiii săi a plecat la Ecbatana, la sacrul său Raguel, şi a ajuns la bătrâneţe cinstită şi a îngropat cu cinste pe socrul şi pe soacra sa şi a căpătat moştenire averea lor şi a lui Tobit,
tatăl său, şi a murit de o sută douăzeci şi şapte de ani, în Ecbatana Mediei.