BibliaOrtodoxa.ro "Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu." (Matei, 22,29)
Cartea a doua a Regilor
Capitole:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Capitolul 19

1. Atunci i s-a spus lui Ioab: "Iată regele plânge după Abesalom".
2. Astfel biruinţa din ziua aceea s-a prefăcut în plângere pentru tot poporul, căci poporul a auzit chiar în ziua aceea şi zicea că regele este întristat după fiul său.
3. Atunci a intrat poporul în cetate pe furiş, cum se furişează oamenii ruşinaţi care au luat-o la fugă în timpul luptei.
4. Regele însă, acoperindu-şi fata, striga tare: "Abesalom, Abesalom, fiul meu!"
5. Dar venind Ioab la rege în casă, a zis: "Tu astăzi ai umplut de ruşine pe toate slugile tale care au izbăvit acum viaţa ta şi viaţa fiilor şi fiicelor tale, viaţa femeilor şi concubinelor tale.
6. Tu iubeşti pe cei ce te urăsc şi pe cei ce te iubesc îi urăşti; căci ai arătat astăzi că pentru tine sunt nimic şi căpeteniile şi slugile; astăzi am aflat eu că de ar fi rămas Abesalom cu viaţă, iar noi am fi murit cu toţii, aceasta ţi-ar fi fost mai plăcut.
7. Deci, scoală şi ieşi de grăieşte după inima slugilor tale. Căci mă jur pe Domnul că dacă nu ieşi, în noaptea aceasta nu-ţi va mai rămâne nici un om. Şi aceasta va fi pentru tine cea mai mare din toate nenorocirile care au venit asupra ta din tinereţea ta şi până acum!"
8. Atunci s-a sculat regele şi a şezut la poartă, iar poporului întreg s-a vestit că regele stă la poartă. şi a venit tot poporul în faţa regelui la poartă, iar Israeliţii au fugit pe la vetrele lor.
9. Tot poporul din toate triburile lui Israel vorbea şi zicea: "Regele David ne-a izbăvit din mâinile vrăjmaşilor noştri şi ne-a scăpat din mâinile Filistenilor, iar acum el însuşi a fugit din ţara aceasta, din regatul său, de frica lui Abesalom.
10. Abesalom insă, pe care noi l-am uns rege pentru noi, a murit în război. Pentru ce dar întârziem noi acum a aduce înapoi pe rege?" Şi aceste vorbe au străbătut tot Israelul şi au ajuns şi până la rege.
11. Atunci regele David a trimis să se spună preoţilor Ţadoc şi Abiatar: "Spuneţi bătrânilor lui luda: Pentru ce voiţi să fiţi cei din urmă în a aduce înapoi pe rege, când cuvintele a tot Israelul au ajuns până la rege, în casa lui?
12. Voi sunteţi fraţii mei; oasele mele şi carnea mea voi sunteţi. Pentru ce dar voiţi să fiţi cei din urmă în a aduce pe rege înapoi?
13. Iar lui Amasa să-i ziceţi: "Nu eşti tu oare osul meu şi carnea mea? Aşa şi aşa să-mi facă mie Dumnezeu şi încă şi mai rău să-mi facă, dacă tu nu ai să fii căpetenia oştirii mele pentru totdeauna în locul lui Ioab!"
14. Şi aşa a înduplecat regele inima tuturor Iudeilor ca a unui singur om; iar aceştia au trimis la rege să-i spună: "Întoarce-te tu însuţi şi toate slugile tale!
15. Şi s-a întors regele şi a venit la Iordan, iar Iudeii au venit la Ghilgal, ca să întâmpine pe rege şi să-l treacă Iordanul.
16. Atunci Şimei, fiul lui Ghera, un veniaminean din Bahurim, s-a grăbit să iasă cu Iudeii în întâmpinarea regelui David.
17. Acesta avea cu el o mie de oameni veniamineni, şi pe Ţiba, sluga casei lui Saul, cu cei cincisprezece fii ai săi şi cu douăzeci de robi ai săi. Aceştia au trecut Iordanul înaintea regelui şi au pregătit pentru rege trecerea Iordanului.
18. Când însă au pornit luntrea, ca să aducă pe rege şi casa lui, ca să-i slujească, atunci Şimei, fiul lui Ghera, a căzut cu faţa la pământ înaintea regelui, îndată ce acesta a trecut Iordanul,
19. şi a zis către rege: "Domnul meu, să nu-mi socoteşti ca o nelegiuire şi să nu pomeneşti ceea ce ţi-a greşit robul tău în ziua aceea când regele, stăpânul meu, a ieşit din Ierusalim şi să nu iei în seamă, o, rege, aceasta!
20. Căci robul tău ştie că a greşit. şi iată eu acum am venit cel dintâi din toată casa lui Iosif, ca să ies în întâmpinarea regelui, stăpânul meu".
21. Se poate oare, a zis Abişai, fiul Ţeruiei, ca Şimei să nu moară pentru că a blestemat pe unsul Domnului?
22. Fiii Ţeruiei, ce este între mine şi voi? a zis David, şi pentru ce vă împotriviţi voi astăzi mie? E timpul oare astăzi să se ucidă cineva în Israel? Nu văd eu, oare, acum că sunt rege peste Israel?
23. Iar lui Şimei i-a zis regele: "Nu, tu nu vei muri!" şi i s-a jurat regele.
24. Mefiboşet, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, a ieşit în întâmpinarea regelui. Acesta, din ziua în care ieşise regele şi până în ziua când se întorsese cu pace, nu-şi mai spălase picioarele, nici nu-şi mai tăiase unghiile, nici nu-şi îngrijise barba şi nici hainele nu şi le mai spălase.
25. Şi când a ieşit din Ierusalim în întâmpinarea regelui, regele i-a zis: "Mefiboşet, pentru ce n-ai mers şi tu cu mine?"
26. "Stăpânul meu, rege, a răspuns acela, sluga mea m-a înşelat, căci eu, robul tău, am zis: "Voi pune şaua pe asin şi voi încăleca şi mă voi duce c; regele, deoarece robul tău este olog.
27. Iar el a clevetit pe robul tău înaintea regelui, stăpânul meu. Dar regele, stăpânul meu, este ca un înger al lui Dumnezeu. Fă ce binevoieşti.
28. Deşi toată casa tatălui meu a fost vinovată de moarte înaintea domnului meu, regele, totuşi tu ai pus pe robul tău printre cei ce mănâncă la masa ta. Ce drept am eu oare să mă jeluiesc înaintea regelui?"
29. De ce grăieşti tu toate acestea? i-a zis regele. Eu am zis ca tu şi Ţiba să împărţiţi între voi ţarina!
30. Să ia chiar toată ţarina, a răspuns Mefiboşet. Bine că s-a întors cu pace domnul meu, regele, la casa sa!
31. Atunci a venit şi Barzilai Galaaditeanul din Roghelim şi a trecut Iordanul cu regele, ca să-l petreacă pe acesta până peste Iordan.
32. Barzilai însă era foarte bătrân, ca de optzeci de ani, şi el ospătase pe rege în timpul şederii lui la Mahanaim, pentru că era om foarte bogat.
33. "Hai cu mine, a zis regele către Barzilai, şi te voi ospăta şi eu în Ierusalim".
34. "Mult oare mi-a mai rămas de trăit, a răspuns Barzilai, ca să merg cu regele la Ierusalim?
35. Eu am acum optzeci de ani. Mai pot eu oare osebi binele de rău? Şi va afla oare robul tău gustul celor ce va mânca şi va bea? Sau voi fi eu în stare să aud glasul cântărelilor şi cântăreţelor? La ce dar să fie robul tău o povară pentru domnul meu, regele?
36. Robul tău va mai merge puţin dincolo de Iordan cu regele. Pentru ce să-mi răsplătească regele cu aşa milă?
37. Dă voie robului tău să se întoarcă, ca să moară în cetatea sa, lângă mormântul tatălui meu şi al mamei mele. Dar iată fiul meu Chimham, robul tău! Să meargă el cu domnul meu, regele, şi fă cu el ceea ce binevoieşti!
38. Să meargă cu mine Chimham, a zis regele, şi voi face cu el ce vrei şi orice vei voi tu de la mine voi face pentru tine!
39. Şi a trecut tot poporul Iordanul, de asemenea şi regele. Apoi a sărutat regele pe Barzilai şi l-a binecuvântat şi acesta s-a întors la casa sa.
40. După aceea regele s-a îndreptat spre Ghilgal şi s-a dus cu el şi Chimham, şi tot poporul lui Iuda şi jumătate din poporul lui Israel a petrecut pe rege.
41. Dar iată tot Israelul a venit la rege şi a zis către el: "Pentru ce bărbaţii lui Iuda, fraţii noştri, te-au răpit şi au trecut pe rege şi casa lui şi pe toţi oamenii lui David peste Iordan?"Pentru aceea, că regele este mai apropiat de noi, au răspuns Israeliţilor toţi bărbaţii lui Iuda. şi de ce să vă supăraţi voi pentru aceasta? Am mâncat noi, oare, ceva de la rege, sau am primit daruri de la el, sau ne-a scutit de dări?"
42. Şi Israeliţii au răspuns bărbaţilor lui Iuda: "Noi suntem zece părţi din rege şi noi suntem încă şi întâi născuţi fală de vor. Pentru ce dar ne-aţi dispreţuit? Oare nu noi trebuia să spunem cel dintâi cuvânt pentru întoarcerea regelui? Dar cuvântul bărbaţilor lui Iuda a fost mai puternic decât cuvântul Israeliţilor.
TRAFIC TRIPUL - Directo Web