|
1. |
Și în același timp, adunându-se mulțime mii și mii de oameni, încât
se călcau unii pe alții, Iisus a început să vorbească întâi către ucenicii
Săi: Feriți-vă de aluatul fariseilor, care este fățărnicia.
|
|
2. |
Că nimic nu este acoperit care să nu se descopere și nimic ascuns
care să nu se cunoască.
|
|
3. |
De aceea, câte ați spus la întuneric se vor auzi la lumină; și ceea
ce ați vorbit la ureche, în odăi, se va vesti de pe acoperișuri.
|
|
4. |
Dar vă spun vouă, prietenii Mei: Nu vă temeți de cei care ucid trupul
și după aceasta n-au ce să mai facă.
|
|
5. |
Vă voi arăta însă de cine să vă temeți: Temeți-vă de acela care,
după ce a ucis, are putere să arunce în gheena; da, vă zic vouă, de acela
să vă temeți.
|
|
6. |
Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Și nici una dintre ele
nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.
|
|
7. |
Ci și perii capului vostru, toți sunt numărați. Nu vă temeți; voi
sunteți mai de preț decât multe vrăbii.
|
|
8. |
Și zic vouă: Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor,
și Fiul Omului va mărturisi pentru el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
|
|
9. |
Iar cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, lepădat va fi
înaintea îngerilor lui Dumnezeu.
|
|
10. |
Oricui va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, i se va ierta;
dar celui ce va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta.
|
|
11. |
Iar când vă vor duce în sinagogi și la dregători și la stăpâniri
nu vă îngrijiți cum sau ce veți răspunde, sau ce veți zice,
|
|
12. |
Că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela, ce trebuie să
spuneți.
|
|
13. |
Zis-a Lui cineva din mulțime: Învățătorule, zi fratelui meu să
împartă cu mine moștenirea.
|
|
14. |
Iar El i-a zis: Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor
peste voi?
|
|
15. |
Și a zis către ei: Vedeți și păziți-vă de toată lăcomia, căci viața
cuiva nu stă în prisosul avuțiilor sale.
|
|
16. |
Și le-a spus lor această pildă, zicând: Unui om bogat i-a rodit
din belșug țarina.
|
|
17. |
Și el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n-am unde să adun
roadele mele?
|
|
18. |
Și a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitnițele mele și mai mari
le voi zidi și voi strânge acolo tot grâul și bunătățile mele;
|
|
19. |
Și voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăți strânse
pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea, veselește-te.
|
|
20. |
Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! În această noapte vor cere de la
tine sufletul tău. Și cele ce ai pregătit ale cui vor fi?
|
|
21. |
Așa se întâmplă cu cel ce-și adună comori sieși și nu se îmbogățește
în Dumnezeu.
|
|
22. |
Și a zis către ucenicii Săi: De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiți
pentru viața voastră ce veți mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă
veți îmbrăca.
|
|
23. |
Viața este mai mult decât hrana și trupul mai mult decât îmbrăcămintea.
|
|
24. |
Priviți la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară,
nici jitniță, și Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât
păsările!
|
|
25. |
Și cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale
un cot?
|
|
26. |
Deci dacă nu puteți să faceți nici cel mai mic lucru, de ce vă
îngrijiți de celelalte?
|
|
27. |
Priviți la crini cum cresc: Nu torc, nici nu țes. Și zic vouă că
nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia.
|
|
28. |
Iar dacă iarba care este azi pe câmp, iar mâine se aruncă în cuptor,
Dumnezeu așa o îmbracă, cu cât mai mult pe voi, puțin credincioșilor!
|
|
29. |
Și voi să nu căutați ce veți mânca sau ce veți bea și nu fiți îngrijorați.
|
|
30. |
Căci toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru știe
că aveți nevoie de acestea;
|
|
31. |
Căutați mai întâi împărăția Lui. Și toate acestea se vor adăuga
vouă.
|
|
32. |
Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă
dea vouă împărăția.
|
|
33. |
Vindeți averile voastre și dați milostenie; faceți-vă pungi care
nu se învechesc, comoară neîmpuținată în ceruri, unde fur nu se apropie,
nici molie nu o strică.
|
|
34. |
Căci unde este comoara voastră, acolo este inima voastră.
|
|
35. |
Să fie mijloacele voastre încinse și făcliile voastre aprinse.
|
|
36. |
Și voi fiți asemenea oamenilor care așteaptă pe stăpânul lor când
se întoarce de la nuntă, ca, venind, și bătând, îndată să-i deschidă.
|
|
37. |
Fericite sunt slugile acelea pe care, venind, stăpânul le va afla
priveghind. Adevărat zic vouă că se va încinge și le va pune la masă și,
apropiindu-se le va sluji.
|
|
38. |
Fie că va veni la straja a doua, fie că va veni la straja a treia,
și le va găsi așa, fericite sunt acelea.
|
|
39. |
Iar aceasta să știți că, de ar ști stăpânul casei în care ceas
vine furul, ar veghea și n-ar lăsa să i se spargă casa.
|
|
40. |
Deci și voi fiți gata, că în ceasul în care nu gândiți Fiul Omului
va veni.
|
|
41. |
Și a zis Petru: Doamne, către noi spui pilda aceasta sau și către
toți?
|
|
42. |
Și a zis Domnul: Cine este iconomul credincios și înțelept pe care
stăpânul îl va pune peste slugile sale, ca să le dea, la vreme, partea
lor de grâu?
|
|
43. |
Fericită este sluga aceea pe care, venind stăpânul, o va găsi făcând
așa.
|
|
44. |
Adevărat vă spun că o va pune peste toate avuțiile sale.
|
|
45. |
Iar de va zice sluga aceea în inima sa: Stăpânul meu zăbovește
să vină, și va începe să bată pe slugi și pe slujnice, și să mănânce, și
să bea și să se îmbete,
|
|
46. |
Veni-va stăpânul slugii aceleia în ziua în care ea nu se așteaptă
și în ceasul în care ea nu știe și o va tăia în două, iar partea ei va
pune-o cu cei necredincioși.
|
|
47. |
Iar sluga aceea care a știut voia stăpânului și nu s-a pregătit,
nici n-a făcut după voia lui, va fi bătută mult.
|
|
48. |
Și cea care n-a știut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie,
va fi bătută puțin. Și oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, și cui
i s-a încredințat mult, mai mult i se va cere.
|
|
49. |
Foc am venit să arunc pe pământ și cât aș vrea să fie acum aprins!
|
|
50. |
Și cu botez am a Mă boteza, și câtă nerăbdare am până ce se va
îndeplini!
|
|
51. |
Vi se pare că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci
dezbinare.
|
|
52. |
Căci de acum înainte cinci dintr-o casă vor fi dezbinați: trei
împotriva a doi și doi împotriva a trei.
|
|
53. |
Dezbinați vor fi: tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui,
mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii
sale și nora împotriva soacrei.
|
|
54. |
Și zicea mulțimilor: Când vedeți un nor ridicându-se dinspre apus,
îndată ziceți că vine ploaie mare; și așa este.
|
|
55. |
Iar când suflă vântul de la miazăzi, ziceți că va fi arșiță, și
așa este.
|
|
56. |
Fățarnicilor! Fața pământului și a cerului știți să o deosebiți,
dar vremea aceasta cum de nu o deosebiți?
|
|
57. |
De ce, dar, de la voi înșivă nu judecați ce este drept?
|
|
58. |
Și când mergi cu pârâșul tău la dregător, dă-ți silința să te scapi
de el pe cale, ca nu cumva să te târască la judecător, și judecătorul să
te dea în mâna temnicerului, iar temnicerul să te arunce în temniță.
|
|
59. |
Zic ție: Nu vei ieși de acolo, până ce nu vei plăti și cel din
urmă ban.
|