Vă rătăciţi neştiind Scripturile" (Matei, 22,29)
Rezultate cautare

Ati cautat: har in II Paralipomena

S-au găsit 17 versete.

Cartea a doua Paralipomena (a doua a Cronicilor)
Cap. 5
12. şi când toţi leviţii care erau cântăreţi, Asaf, Heman, Iedutun, fiii lor şi fraţii lor - îmbrăcaţi în vison, şi cu chimbale, chitare şi harfe au stat în partea de răsărit a jertfelnicului şi împreună cu ei au stat o sută douăzeci de preoţi care trâmbiţau din trâmbiţe
Cap. 9
4. Mâncările de la masa lui, locurile de şedere ale robilor lui, rânduiala slujitorilor lui şi îmbrăcămintea lor, paharnicii lui, îmbrăcămintea lor şi arderile de tot pe care le aducea în templu, a rămas uimită.
11. Din acest lemn roşu făcuse regele scările de la templul Domnului şi de la casa domnească, precum şi chitare şi harpe pentru cântăreţi. Astfel de lemn nu se mai văzuse niciodată înainte în ţara lui Iuda.
Cap. 17
7. Iar în anul al treilea al domniei sale, a trimis pe cinci din căpeteniile sale şi anume: pe Benhail, Obadia, Zaharia, Natanael şi Miheia, ca să înveţe poporul prin cetăţile lui Iuda;
Cap. 20
14. Atunci S-a pogorât Duhul Domnului în mijlocul adunării peste Iahaziel, fiul Zahariei, fiul lui Benaia, fiul lui Ieiel, fiul lui Matania, levit dintre fiii lui Asaf
28. Şi au venit în Ierusalim la templul Domnului, cu chitare, cu harfe şi cu trâmbiţe.
Cap. 21
2. El avea ca fraţi pe fiii lui Iosafat, adică pe Azaria, pe Iehiel, pe Zaharia, pe Azaria, pe Micael şi pe Şefatia. Toţi erau fiii lui Iosafat, regele Iudei.
Cap. 24
20. Atunci Duhul lui Dumnezeu a cuprins pe Zaharia, fiul lui Iehoiada preotul, care s-a suit pe amvon înaintea poporului şi le-a zis: "Aşa zice Domnul: Pentru ce călcaţi poruncile Domnului? Nu veţi propăşi, fiindcă voi aţi părăsit pe Domnul şi El vă va părăsi pe voi".
22. Regele Ioaş nu şi-a adus aminte de binefacerea care i-a făcut-o Iehoiada, tatăl lui Zaharia, ci a ucis pe fiul lui şi acesta, când murea, a zis: "Domnul să vadă şi să facă dreptate!"
Cap. 26
5. Căci el a alergat la Dumnezeu în zilele lui Zaharia, care îl învăţa frica lui Dumnezeu. şi în timpul cât a alergat el la Domnul şi Dumnezeu l-a ajutat de i-a mers bine.
Cap. 29
1. Iezechia a fost făcut rege când era de douăzeci şi cinci de ani şi a domnit douăzeci şi nouă de ani în Ierusalim. Pe mama lui o chema Abia şi era fiica lui Zaharia.
13. Şimri şi Ieiel din fiii lui Eliţafan; Zaharia şi Matania, din fiii lui Asaf;
25. Apoi a aşezat în templul Domnului leviţi cu chimvale, cu harpe şi cu chitare, după rânduiala lui David şi a lui Gad, văzătorul regelui, şi a lui Natan proorocul, fiindcă de către Domnul se aşezase această rânduială prin proorocii Lui.
Cap. 30
18. Şi mulţi din popor, din seminţia lui Efraim, a lui Manase, a lui Isahar şi a lui Zabulon, care nu se sfinţiseră, au mâncat Paştile împotriva Scripturii.
Cap. 34
12. Oamenii aceştia au lucrat cinstit la lucrare şi au avut ca supraveghetori peste ei pe Iahat şi pe Obadia care erau leviţi dintre fiii lui Merari; pe Zaharia şi pe Meşulam, care erau dintre fiii lui Cahat, precum şi pe toţi leviţii care ştiau să cânte cu instrumente muzicale.
Cap. 35
8. Căpeteniile lui au făcut de bună voie un dar poporului, preoţilor şi leviţilor: Hilchia, Zaharia şi Iehiel, căpeteniile templului lui Dumnezeu, au dat preoţilor pentru jertfa Paştilor, două mii şase sute de oi, miei şi ţapi, şi trei sute de boi;
Cap. 36
5. Ioiachim era de douăzeci şi cinci de ani când s-a făcut rege şi a domnit unsprezece ani în Ierusalim. Pe mama lui o chema Zebuda şi era fiica lui Pedaia din Ruma. Acesta a făcut lucruri neplăcute înaintea ochilor Domnului Dumnezeului său, cum făcuseră şi părinţii lui. În zilele lui a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, asupra ţării şi Ioiachim i-a fost supus trei ani şi apoi s-a lepădat de el. Atunci a trimis Domnul împotriva lor pe Caldei, pe tâlharii Siriei, pe tâlharii Moabiţilor, pe fiii lui Amon şi pe cei ai Samariei şi s-au retras pentru acest cuvânt, pentru cuvântul Domnului, pe care l-a grăit prin gura robilor Săi prooroci. Însă mânia Domnului tot a mai dăinuit asupra lui Iuda, ca să-l lepede de la faţa Sa, pentru toate păcatele lui Manase, pe care le făcuse acesta şi pentru sângele cel nevinovat pe care l-a vărsat Ioiachim, umplând Ierusalimul cu sânge nevinovat. însă Domnul tot n-a vrut să-l stârpească.
DESPRE