|
1. |
Ascultaţi, fiilor, învăţătura tatălui şi luaţi aminte să cunoaşteţi buna chibzuială, |
|
2. |
Căci eu vă dau învăţătură bună: Nu părăsiţi povaţa mea. |
|
3. |
Căci şi eu am fost fecior la tatăl meu, singur, şi cu duioşie iubit la mama mea |
|
4. |
Şi el mă învăţa şi-mi zicea: "Inima ta să păstreze cuvintele inimii mele, păzeşte poruncile mele şi vei fi viu. |
|
5. |
Adună înţelepciune, dobândeşte pricepere! Nu le uita şi nu te depărta de la cuvintele gurii mele! |
|
6. |
Nu o lepăda şi ea te va păzi; iubeşte-o şi ea va sta de veghe. |
|
7. |
Iată începutul înţelepciunii: Agoniseşte înţelepciunea şi cu preţul a tot ce ai, capătă priceperea. |
|
8. |
Preţuieşte-o mult şi ea te va înălţa; ea te va ridica în slăvi dacă o vei îmbrăţişa. |
|
9. |
Ea va pune cunună de daruri pe capul tău şi te va împodobi cu diademă de mare cinste. |
|
10. |
Ascultă, fiul meu şi primeşte cuvintele mele şi anii vieţii tale se vor înmulţi. |
|
11. |
Eu te voi învăţa calea înţelepciunii şi te voi purta pe căile dreptăţii. |
|
12. |
Când vei merge, paşii tăi nu vor şovăi şi, chiar de vei alerga, nu te vei poticni. |
|
13. |
Ţine cu tărie învăţătura şi nu o părăsi, păzeşte-o căci ea este viaţa ta. |
|
14. |
Nu apuca pe calea celor fără de lege şi nu păşi pe drumul celor răi. |
|
15. |
Ocoleşte-o şi nu merge pe ea, treci pe alăturea şi du-te mai departe; |
|
16. |
Căci ei nu dorm până nu făptuiesc rău şi nu-i mai prinde somnul până nu fac pe cineva să cadă. |
|
17. |
Căci ei se hrănesc din pâine agonisită prin fărădelege şi beau vin dobândit prin asuprire. |
|
18. |
Calea drepţilor e ca zarea dimineţii ce se măreşte mereu până se face ziua mare; |
|
19. |
Iar calea celor fără de lege e ca întunericul şi ei nici nu bănuiesc de ce se pot împiedica. |
|
20. |
Fiul meu, ia aminte la graiurile mele; la poveţele mele pleacă-ţi urechea ta! |
|
21. |
Nu le scăpa din ochi, păstrează-le înlăuntrul inimii tale, |
|
22. |
Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le pun în faptă şi doctorie pentru tot trupul omenesc. |
|
23. |
Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ţâşneşte viaţa. |
|
24. |
Leapădă din gura ta orice cuvinte cu înţeles sucit, alungă de pe buzele tale viclenia. |
|
25. |
Ochii tăi să privească drept înainte şi genele tale drept înainte să caute. |
|
26. |
Fii cu luare aminte la calea picioarelor tale şi toate cărările tale să fie bine chibzuite. |
|
27. |
Nu te abate nici la dreapta, nici la stânga, ţine piciorul tău departe de rău. |
|
28. |
Căci cărările drepte le păzeşte Domnul, iar cele strâmbe sunt căi rele. |
|
29. |
El va face drepte căile tale şi mergerea ta o va face să fie în pace. |