Cap. 1
11. Păziţi-vă deci de vorbele cârtitoare şi deşarte şi feriţi limba voastră de clevetire, fiindcă vorba cea mai tainică nu va trece fără pedeapsă şi gura mincinoasă aduce sufletului
moarte.
12. Nu vă grăbiţi
moartea prin rătăcirile vieţii voastre şi nu vă atrageţi pieirea prin fapta mâinilor voastre.
13. Căci Dumnezeu n-a făcut
moartea şi nu se bucură de pieirea celor vii.
14. El a zidit toate lucrurile spre viaţă şi făpturile lumii sunt izbăvitoare; întru ele nu este sămânţă de pieire şi
moartea n-are putere asupra pământului.
15. Dreptatea este nemuritoare, iar nedreptatea aduce
moarte.
16. Dar cei necredincioşi îşi atrag
moartea cu mâinile şi cu glasul, se uită la ea ca la o prietenă, sunt pătimaşi după ea şi au făcut legătură cu ea şi cu adevărat vrednici sunt să fie ai ei.
Cap. 2
1. Cei care cugetă nedrept şi-au zis în sine: "Viaţa noastră este scurtă şi tristă şi omul nu poate scăpa de
moarte, nici nu cunoaşte cine l-ar izbăvi de şeol.
24. Iar prin pizma diavolului
moartea a intrat în lume şi cei ce sunt de partea lui vor ajunge s-o cunoască.
Cap. 16
9. Pentru că înţepătura lăcustelor şi a muştelor le-a adus
moartea şi n-a mai fost nici un chip să-şi scape viaţa, fiindcă meritau o asemenea pedeapsă.
13. Căci Tu stăpâneşti peste viaţă şi peste
moarte şi cobori până la porţile locuinţei morţilor şi iar ridici.
Cap. 18
12. Toţi deopotrivă aveau morţi fără de număr, dar din acelaşi soi de
moarte, şi cei ce rămăseseră în viaţă nu puteau face faţă cu înmormântările, de vreme ce într-o clipă tot ce era mai de seamă în neamul lor pierise.
16. Şi aducând - ca o sabie ascuţită - porunca Ta cea fără de schimbare, stătea şi umplea toate de
moarte şi ajungea până la cer, rezemându-se de pământ.