Cap. 5
10. Căci dacă, pe când eram vrăjmaşi, ne-am împăcat cu Dumnezeu, prin
moartea Fiului Său, cu atât mai mult, împăcaţi fiind, ne vom mântui prin viaţa Lui.
12. De aceea, precum printr-un om a intrat păcatul în lume şi prin păcat
moartea, aşa şi
moartea a trecut la toţi oamenii, pentru că toţi au păcătuit în el.
14. Ci a împărăţit
moartea de la Adam până la Moise şi peste cei ce nu păcătuiseră, după asemănarea greşelii lui Adam, care este chip al Celui ce avea să vină.
17. Căci, dacă prin greşeala unuia
moartea a împărăţit printr-unul, cu mult mai mult cei ce primesc prisosinţa harului şi a darului dreptăţii vor împărăţi în viaţă prin Unul Iisus Hristos.
21. Pentru că precum a împărăţit păcatul prin
moarte, aşa şi harul să împărăţească prin dreptate, spre viaţa veşnică, prin Iisus Hristos, Domnul nostru.
Cap. 6
3. Au nu ştiţi că toţi câţi în Hristos Iisus ne-am botezat, întru
moartea Lui ne-am botezat?
4. Deci ne-am îngropat cu El, în
moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii;
16. Au nu ştiţi că celui ce vă daţi spre ascultare robi, sunteţi robi aceluia căruia vă supuneţi: fie ai păcatului spre
moarte, fie ai ascultării spre dreptate?
21. Deci ce roadă aveaţi atunci? Roade de care acum vă e ruşine; pentru că sfârşitul acelora este
moartea.
23. Pentru că plata păcatului este
moartea, iar harul lui Dumnezeu, viaţa veşnică, în Hristos Iisus, Domnul nostru.
Cap. 7
10. Iar eu am murit! Şi porunca, dată spre viaţă, mi s-a aflat a fi spre
moarte.
13. Atunci, ce era bun s-a făcut pentru mine pricina morţii? Nicidecum! Ci păcatul, ca să se arate păcat, mi-a adus
moartea, prin ceea ce a fost bun, pentru ca păcatul, prin poruncă, să fie peste măsură de păcătos.
Cap. 8
6. Căci dorinţa cărnii este
moarte dar dorinţa Duhului este viaţă şi pace;
38. Căci sunt încredinţat că nici
moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile,