BibliaOrtodoxa.ro "Vă rătăciţi neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu." (Matei, 22,29)
Cartea întâi a macabeilor
Capitole:1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Capitolul 11

1. Iar regele Egiptului a adunat puteri multe, ca nisipul de pe ţărmurile mării, şi corăbii multe şi a încercat să ia domnia lui Alexandru cu vicleşug şi să o adauge la stăpânirea sa.
2. Şi a ieşit în Siria cu cuvinte de pace şi cei din cetăţi îi deschideau porţile şi-i ieşeau înainte, că era porunca regelui Alexandru să iasă înaintea lui, pentru că acela îi era socru.
3. Iar Ptolomeu, când intra în cetăţi, punea pază de ostaşi în fiecare cetate.
4. Şi când s-a apropiat de Azot, i s-a arătat capiştea lui Dagon arsă, şi Azotul şi cele de primprejurul lui stricate şi trupurile lepădate şi pe cei pe care i-a ars în război, că erau făcute grămezi de ei în calea lui.
5. Şi au spus regelui cele ce a făcut Ionatan, ca să-l învinovăţească, însă regele a tăcut.
6. Şi l-a întâmpinat Ionatan în Iafa cu mărire, s-au închinat unul altuia şi au poposit acolo.
7. Şi a mers Ionatan cu regele până la râul ce se cheamă Elefteros şi s-a întors în Ierusalim.
8. Iar regele Ptolomeu, supunând cetăţile cele de pe lângă mare, până la Seleucia cea de lângă mare, cugeta asupra lui Alexandru planuri rele.
9. Şi a trimis soli la regele Dimitrie, zicând: "Vino să punem între noi legătură şi-ţi voi da ţie pe fata mea, pe care o ţine Alexandru, şi vei împărăţi în locul tatălui tău,
10. Că-mi pare rău că i-am dat pe fiica mea, că u căutat să mă omoare".
11. Şi a grăit rău asupra lui, pentru că poftea el domnia lui.
12. Şi luându-şi fata, a dat-o lui Dimitrie. Astfel el a rupt rudenia cu Alexandru, şi s-a vădit vrăjmăşia lor.
13. Şi a intrat Ptolomeu în Antiohia şi a pus două steme pe capul său, a Asiei şi a Egiptului.
14. Iar Alexandru era în Cilicia în vremurile acelea, că nu vrea să rămână sub ascultarea lui cei din locurile acelea.
15. Şi a auzit Alexandru, şi a venit împotriva lui cu război şi a ieşit Ptolomeu şi l-a întâmpinat cu mână tare şi l-a înfrânt.
16. Şi a fugit Alexandru în Arabia, ca să scape acolo, iar regele Ptolomeu s-a înălţat.
17. Şi a luat Zabdiel arabul capul lui Alexandru şi l-a trimis lui Ptolomeu.
18. Şi regele Ptolomeu a murit a treia zi, şi ostaşii care erau în cetăţi au fost ucişi de către locuitori.
19. Şi s-a înălţat regele Dimitrie în anul o sută şaizeci şi şapte.
20. În zilele acelea a adunat Ionatan pe cei din Iuda, ca să cucerească cetatea din Ierusalim şi a aşezat împotriva ei multe maşini de război.
21. Şi au mers oarecare bărbaţi fără de lege, care îşi pizmuiau neamul, la rege şi i-au spus că Ionatan este cu oştire împrejurul cetăţii;
22. Iar el auzind, s-a mâniat şi, îndată purcezând, a venit la Ptolemaida şi a scris lui Ionatan să nu stea cu oştirea împrejurul cetăţii, ci degrabă să vină la el în Ptolemaida, să se întâlnească.
23. Şi dacă a auzit Ionatan, a poruncit să stea cu oştirile împrejurul cetăţii şi a ales din cei mai bătrâni ai lui Israel şi din preoţi şi a înfruntat primejdia.
24. Şi luând argint şi aur şi haine şi alte daruri multe, a mers la rege în Ptolemaida, şi a aflat trecere înaintea lui.
25. Şi deşi-l pârau câţiva oameni ai fărădelegii dintre Iudei,
26. Regele i-a făcut precum au făcut şi cei mai înainte de el şi l-a înălţat înaintea tuturor prietenilor săi.
27. Şi i-a întărit lui arhieria şi altele câte a avut mai înainte spre cinste, şi l-a pus pe el printre prietenii cei mai de frunte.
28. Şi s-a rugat Ionatan regelui să scutească Iuda de bir şi cele trei ţinuturi şi Samaria, şi i-a făgăduit în schimb trei sute de talanţi.
29. Şi a plăcut regelui şi a scris lui Ionatan scrisori despre toate acestea, care erau aşa:
30. Regele Dimitrie, fratelui Ionatan şi neamului iudeu, bucurie!
31. Copia scrisorii pe care am scris-o lui Lastene, rudenia noastră, pentru voi, am scris-o şi vouă, ca să ştiţi, şi este aşa:
32. Regele Dimitrie lui Lastene părintele său, bucurie!
33. Neamului Iudeilor, prietenilor şi aliaţilor noştri credincioşi, am judecat să le facem bine pentru bunăvoinţa lor către noi.
34. Le-am întărit şi hotarele Iudeii şi cele trei ţinuturi: Efraim şi Lida şi Ramataim, care s-au adăugat Iudeii de la Samaria, şi toate câte se hotărăsc cu ele; tuturor celor ce aduc jertfă în Ierusalim le facem scutire de dăjdiile ce lua de la ei mai înainte regele pe an, din roadele pământului şi din fructele pomilor.
35. Şi celelalte care ni se cad nouă, zeciuielile şi vămile şi lacurile cele de sare şi dăjdiile pentru rege care se cad nouă, toate de ajutor le îngăduim lor.
36. Şi nici una dintr-acestea nu se va călca de acum înainte în toată vremea.
37. Acum dar aveţi grijă ca să faceţi hrisov de acestea, care să se dea lui Ionatan şi să se pună în muntele cel sfânt într-un loc de unde să se poată vedea.
38. Iar văzând regele Dimitrie că este linişte în ţară şi nimeni nu i se împotriveşte, a slobozit pe toţi ostaşii săi, pe fiecare la locul său, afară de ostaşii cei străini, pe care-i adunase din insulele neamurilor. Dar atunci s-au făcut vrăjmaşe lui toate oştirile care fuseseră în slujba părinţilor lui.
39. Trifon, cel care fusese mai înainte între cei ai lui Alexandru, văzând că toate oştirile cârtesc asupra lui Dimitrie, a mers la arabul Iamblic, care creştea pe Antioh, copilul lui Alexandru,
40. Şi l-a rugat să-i dea copilul ca să-l pună rege în locul tatălui său. I-a spus apoi câte a făcut Dimitrie şi neînţelegerea pe care o au oştirile lui cu el şi a rămas acolo multe zile.
41. Şi a trimis Ionatan la regele Dimitrie ca să-i scoată pe cei din cetatea Ierusalimului şi pe cei din cetăţile cele întărite, că porneau război împotriva lui Israel.
42. Şi a trimis Dimitrie la Ionatan, zicând: "Nu numai acestea îţi voi face ţie şi neamului tău, ei cu mărire te voi mări pe tine şi pe neamul tău, de voi avea vreme bună.
43. Acum dar lucru bun vei face de-mi vei trimite bărbaţi care să mă ajute, că s-au viclenit asupra mea toate oştirile mele".
44. Şi i-a trimis Ionatan trei mii de voinici aleşi la Antiohia, şi au venit la rege, şi s-a veselit regele de venirea lor.
45. Că s-au adunat cei din cetate, în mijlocul cetăţii, ca la vreo sută douăzeci de mii de bărbaţi şi voiau să-l omoare pe rege.
46. Şi a fugit regele în palat şi au cuprins cei din cetate căile cetăţii şi au început războiul.
47. Şi a chemat regele pe Iudei într-ajutor şi s-au adunat toţi împreună la el şi îndată s-au risipit în cetate.
48. Şi au omorât în cetate în ziua aceea ca vreo sută de mii şi au ars cetatea şi au luat prăzi multe şi au izbăvit pe rege.
49. Şi văzând cei din cetate că au biruit Iudeii cetatea precum au voit, şi-au pierdut curajul şi au strigat către rege, rugându-se şi zicând:
50. Întinde-ne mâna cu pace şi să înceteze Iudeii de a ne mai bate pe noi şi cetatea.
51. Şi au lepădat armele şi au făcut pace şi s-au mărit Iudeii înaintea regelui şi înaintea tuturor celor de sub stăpânirea lui şi s-au întors la Ierusalim cu prăzi multe.
52. Şi a şezut Dimitrie regele pe scaunul domniei şi s-a liniştit ţara înaintea lui.
53. Însă a minţit în privinţa a toate câte a zis şi s-a înstrăinat de Ionatan şi nu i-a răsplătit după facerile de bine, pe care le-a făcut, ci a început să-i facă necazuri.
54. Iar după aceasta s-a întors Trifon aducând pe Antioh cu el, încă fiind copil, şi l-a ridicat rege şi i-a pus stemă.
55. Şi s-au adunat la el toate oştirile pe care le-a risipit Dimitrie, şi s-au războit cu el, iar el a fugit şi a fost biruit.
56. Şi a luat Trifon elefanţii şi a stăpânit Antiohia.
57. Şi a scris Antioh cel tânăr lui Ionatan, zicând: "Îţi întăresc arhieria şi te pun mai mare peste cele patru ţinuturi şi vreau să fii din prietenii regelui".
57. Iar Ionatan şi tabăra lui a tăbărât la Marea Ghenizaretului şi, sculându-se de dimineaţă, a mers în câmpul Haţorului.
58. Şi i-a trimis vase de aur pentru slujbă şi i-a dat putere să bea din năstrapă de aur şi să se îmbrace în porfiră şi să aibă agrafă de aur.
59. Şi pe Simon, fratele lui, l-a pus cârmuitor de la hotarul Tirului până la marginile Egiptului.
60. Şi a ieşit Ionatan şi a mers dincolo de râu şi în cetăţi şi s-au adunat la el toate oştirile Siriei într-ajutor şi a venit la Ascalon, şi au ieşit cei din cetate înaintea lui cu mărire.
61. Şi de acolo s-a dus la Gaza şi a înconjurat-o cu oştire şi a ars împrejurimile cetăţii şi le-a prădat.
62. Cei din Gaza au rugat pe Ionatan şi el a făcut pace cu ei, dar a luat pe fiii căpeteniilor ostatici, i-a trimis în Ierusalim, iar el a mers prin ţară până la Damasc.
63. Şi a auzit Ionatan că au venit căpeteniile lui Dimitrie la Chedeş în Galileea cu oştire multă, vrând să-l scoată din tara aceea.
64. Şi a ieşit înaintea lor, iar pe fratele său Simon l-a lăsat în ţară.
65. Şi Simon a tăbărât asupra Betţurului şi a făcut război împotriva lui zile multe şi l-a închis.
66. Şi l-au rugat pentru pace, şi el le-a dat-o, şi i-a scos de acolo şi a luat cetatea şi a pus în ea pază.
68. Dar dintr-o dată le-a ieşit în faţă, în câmpie, o armată păgână, care după ce lăsase o parte din oştire în munţi să-l pândească, înainta drept în faţa lui.
69. Iar oştirea cea ascunsă s-a ridicat din locurile ei şi a început războiul.
70. Şi au fugit toţi cei care erau cu Ionatan; nici unul n-a rămas dintre ei, fără de Matatia, fiul lui Absalom, şi Iuda, fiul lui Alfeu, căpeteniile cetelor de oaste.
71. Şi şi-a rupt Ionatan hainele şi şi-a pus ţărână pe cap şi s-a rugat.
72. Şi s-a întors împotriva lor cu război şi i-a biruit, şi ei au fugit.
73. Şi văzând cei care fugiseră de la el, s-au întors la el şi i-au izgonit cu ei până la Chedeş, unde era tabăra lor, şi au poposit cu tabăra acolo.
74. Şi au căzut din cei de alt neam, în ziua aceea, ca la vreo trei mii de bărbaţi, şi s-a întors Ionatan în Ierusalim.
TRAFIC TRIPUL - Directo Web