|
1. |
Strigă acum, dacă o fi cineva care să-ţi răspundă. Către care din sfinţii îngeri te vei îndrepta? |
|
2. |
Mânia ucide pe cel fără de minte, iar aprinderea omoară pe cel rătăcit. |
|
3. |
Am văzut pe nebun prinzând rădăcină şi pe loc am blestemat sălaşul lui: |
|
4. |
Să se depărteze copiii lui de orice izbăvire şi să fie călcaţi în picioare la poartă şi nimeni să nu le vină într-ajutor. |
|
5. |
Secerişul lui să-l mănânce flămânzii şi să-l ducă cu ei în ascunzişuri şi toată averea lui s-o soarbă însetaţii! |
|
6. |
Pentru că nelegiuirea nu iese din pământ şi necazul nu răsare din pulbere, |
|
7. |
Ci omul îşi naşte singur suferinţa, precum vulturii se ridică în aer, prin puterile lor; |
|
8. |
Dar eu alerg la Dumnezeu şi Lui Îi arăt necazul meu. |
|
9. |
El face lucruri mari şi nepătrunse, lucruri minunate şi fără număr. |
|
10. |
El dă ploaie pe pământ şi trimite apă pe câmpii. |
|
11. |
El înalţă pe cei smeriţi şi izbăveşte pe cei necăjiţi. |
|
12. |
El destramă planurile celor vicleni şi cu mâinile lor nu pot să izbândească. |
|
13. |
El prinde pe înţelepţi în isteţimea lor şi sfatul celor înşelători iese prost. |
|
14. |
Ziua în amiaza mare dau de întuneric şi umblă ca pe timp de noapte în ceas de zi. |
|
15. |
Dar Dumnezeu scapă din gura lor pe omul dosădit şi din mâna celui puternic pe cel sărac. |
|
16. |
Astfel, sărmanul prinde nădejde şi nedreptatea îşi închide gura. |
|
17. |
Fericit este omul pe care Dumnezeu îl mustră! Şi să nu dispreţuieşti certarea Celui Atotputernic. |
|
18. |
Căci El răneşte şi El leagă rana, El loveşte şi mâinile Lui tămăduiesc. |
|
19. |
De şase ori din nevoi te va scoate, iar a şaptea oară, răul te va ocoli. |
|
20. |
În timp de foamete, te va scăpa de la moarte şi în bătălie din primejdia sabiei. |
|
21. |
Vei fi la adăpost de biciul bârfelii şi nu te vei teme de prăpăd când va veni. |
|
22. |
Îţi vei râde de pustiire şi de foamete şi nu-ţi va păsa de fiarele pământului. |
|
23. |
Căci vei avea legământ cu pietrele câmpului şi fiara sălbatică va trăi cu tine în pace. |
|
24. |
Tu vei şti cortul tău la adăpost şi când îţi vei cerceta locuinţa nu vei avea dezamăgire. |
|
25. |
Vei şti că urmaşii tăi sunt numeroşi şi că odraslele tale sunt multe ca iarba pământului. |
|
26. |
Sosi-vei la mormânt, la adânci bătrâneţe, ca o şiră de grâu strânsă la vremea ei. |
|
27. |
Iată ceea ce am cercetat şi aşa este. Ascultă şi învaţă spre folosul tău". |