|
Cartea lui Iov
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42
Capitolul 26
|
1. |
Atunci Iov a răspuns și a zis:
|
|
2. |
"În ce chip ajuți tu pe cel ce este fără de putere și sprijini brațul
care a slăbit?
|
|
3. |
Cum știi tu să sfătuiești pe cel lipsit de înțelepciune și ce belșug
de știință ai dat pe față?
|
|
4. |
Către cine ai îndreptat tu cuvintele tale și al cui duh grăia prin
gura ta?
|
|
5. |
Înaintea lui Dumnezeu, umbrele răposaților tremură sub pământ, iar
apele și vietățile din ape se înspăimântă.
|
|
6. |
Împărăția morților este goală înaintea Lui și adâncul este fără
acoperiș.
|
|
7. |
El întinde miazănoaptea peste genune; El spânzură pământul pe nimic.
|
|
8. |
El închide apele în norii Săi și norii nu se rup sub greutatea apelor.
|
|
9. |
El acoperă fața lunii pline, desfășurând asupra ei norii Săi.
|
|
10. |
El a tras un cerc pe suprafața apelor, până la hotarul dintre lumină
și întuneric.
|
|
11. |
Stâlpii cerului se clatină și se înspăimântă la mustrarea Lui.
|
|
12. |
Cu puterea Lui El a despicat marea și cu înțelepciunea Lui a sfărâmat
furia ei.
|
|
13. |
Suflarea Lui înseninează cerurile și mâna Lui străpunge șarpele
fugar!
|
|
14. |
Și dacă acestea sunt marginile din afară ale înfăptuirilor Sale,
cât de puțin lucru este ceea ce străbate până la noi! Dar tunetul puterii
Sale, cine ar putea să-l înțeleagă?"
|
|