1. |
Sufletul meu e dărăpănat, zilele mele se sting, mormântul mă aşteaptă. |
2. |
Sunt împresurat de batjocoritori şi ochii mei trebuie să privească spre ocările lor. |
3. |
Dă-mi acum chezăşia Ta lângă Tine, altfel cine ar vrea să răspundă pentru mine? |
4. |
Pentru că Tu ai luat priceperea din inima lor, de aceea Tu nu-i vei ridica. |
5. |
Sunt unii care fac ospăţ cu prietenii, atunci când acasă ochii copiilor se sting de foame. |
6. |
Am ajuns de poveste între oameni; sunt acela pe care-l scuipi în faţă. |
7. |
Ochii mei s-au întunecat de supărare, mădularele mele s-au subţiat ca umbra. |
8. |
Oamenii cei drepţi stau înmărmuriţi şi cel nevinovat se răscoală împotriva celui nelegiuit. |
9. |
Cel ce este drept se ţine însă de calea sa şi cine este cu mâinile curate e din ce în ce mai tare. |
10. |
Cât despre voi ceilalţi, voi toţi daţi înapoi şi veniţi aici, căci nu voi găsi printre voi nici un înţelept. |
11. |
Zilele mele s-au scurs, socotinţele mele s-au sfărâmat şi la fel dorinţele inimii mele. |
12. |
Din noapte ei vor să facă zi şi spun că lumina este mai aproape decât întunericul. |
13. |
Mai pot să nădăjduiesc? Împărăţia morţii este casa mea, culcuşul meu l-am întins în inima întunericului. |
14. |
Am zis mormântului: Tu eşti tatăl meu; am zis viermilor: voi sunteţi mama şi surorile mele! |
15. |
Atunci unde mai este nădejdea mea şi cine a văzut pe undeva norocul meu? |
16. |
El s-a rostogolit până în fundul iadului şi împreună cu mine se va cufunda în ţărână". |