1. |
O muscă moartă strică amestecul de untdelemn al celui ce pregăteşte miresme; puţină nebunie strică preţul la multă înţelepciune. |
2. |
Inima celui înţelept este la dreapta lui, iar inima celui nebun la stânga. |
3. |
La fel celui nebun când merge pe drum îi lipseşte dreapta pricepere, iar toată lumea zice: "E nebun!" |
4. |
Dacă mânia stăpânitorului se ridică împotriva ta, nu te clinti din locul tău. Căci firea domoală înlătură mari neajunsuri. |
5. |
Am mai luat seama la încă un rău de sub soare, ca o greşeală care porneşte de la stăpânitor: |
6. |
Nebunul este ridicat la dregătorii înalte, iar cei vrednici stau în locuri de jos. |
7. |
Am văzut robi călări pe cai şi căpetenii mergând ca robii pe jos. |
8. |
Cel ce sapă o groapă poate să cadă în ea şi cel ce dărâmă un zid poate fi muşcat de şarpe. |
9. |
Cel ce sfărâmă pietre se poate răni cu ele, iar cel ce despică lemne se primejduieşte. |
10. |
Dacă o unealtă s-a tocit şi nu a fost ascuţită, trebuie să îndoim puterile, dar înţelepciunea are ca parte izbânda. |
11. |
Dacă şarpele muşcă înainte de a fi descântat, atunci descântătorul nu are nici un folos. |
12. |
Graiurile gurii celui înţelept sunt har, iar buzele celui nebun îl doboară. |
13. |
Începutul cuvintelor gurii lui este prostia, iar sfârşitul graiului lui nebunie curată. |
14. |
Nebunul sporeşte vorbele. Omul nu ştie ce va fi după el, căci cine îi va spune ce se va întâmpla după el? |
15. |
Munca oboseşte pe cel nebun; cine nu ştie drumul nu poate să se ducă în cetate. |
16. |
Vai de tine, ţară, care ai un copil rege şi căpeteniile tale mănâncă dis-de-dimineaţă! |
17. |
Fericită eşti tu, ţară, care ai rege un fecior de neam mare şi căpeteniile tale mănâncă la vreme, ca toţi oamenii, şi nu se dau la băutură. |
18. |
Din pricina lenei, grinzile casei se lasă, iar când stai cu mâinile în sin, apa picură în casă. |
19. |
Ospeţele se fac pentru a gusta plăcerea; vinul înveseleşte viaţa şi banii răspund la toate. |
20. |
Chiar în gândul tău nu blestema pe rege şi în cămara unde dormi nu defăima pe cel puternic; căci păsările cerului pot să ducă un cuvânt şi neamul celor înaripate să dea vorba ta pe faţă. |